Thursday, July 19, 2012

Istorie (1)

Conform Repertoriului Arheologic Naţional, în Luduş sunt inventariate 6 situri arheologice:

1. Aşezarea Bodrogkeresztúr de la Luduş - "Fabrica de Spirt", malul stâng al Mureşului - locuire civilă din epoca bronzului. Al. Popa încadrează fragmentele ceramice în faza III a culturii Tisa.

2. Aşezare aparţinând culturii Coţofeni de la Luduş - "Izvor" (Ciurgău, La Rozmany), lângă fostul CAP - locuire civilă din epoca bronzului.

3. Aşezarea de epoca bronzului de la Luduş, la abator - locuire civilă.

4. Situl arheologic de la Luduş - "Fabrica de zahăr", pe terenul fabricii de zahăr şi al topitoriei de in - locuire civilă, cu o suprafaţă de 5 ha. În acest site au fost descoperite o necropolă Hallstadt, un tezaur monetar roman (sec. II), o aşezare din epoca romană (sec. II-III), o aşezare şi necropolă din epoca romano-bizantină (sec. IV-V), o aşezare şi necropolă din epoca medievală timpurie (sec. XI-XII).

5. Situl arheologic de la Luduş-Bara, la NV de oraş - locuire civilă. Aici au fost investigate aşezări din epoca bronzului timpuriu (cultura Coţofeni), epoca migraţiilor (sec. IV), epoca medievală timpurie.

6. Aşezarea romană de la Luduş - "Ferma legumicolă", în stânga şoselei naţionale Târgu Mureş - Turda - Cluj Napoca spre Cheţani - locuire civilă din epoca romană.

La Gheja sunt inventariate 3 situri arheologice:

1. Necropola de incineraţie de la Gheja-Gară - descoperire funerară. Aici a fost descoperit un mormânt din epoca bronzului timpuriu, faza culturală Bodrogkeresztur, precum şi o necropolă de incineraţie din epoca migraţiilor, secolul IV. Suprafața sitului este de 0.2 ha, iar starea de conservare este bună.

2. Aşezare aparţinând epocii bronzului de la Gheja - locuire civilă. Situl se află pe o terasă, în punctul Gheja bătrână şi aparţine epocii bronzului mijlociu, faza culturală Sighişoara - Wietenberg.

3. Mormântul de la Gheja - "Cariera de piatră" - descoperire funerară. Datare necunoscută, faza culturală neprecizată.

În timpul stăpânirii romane Mureşul era intens navigat. Romanii transportau, cu ajutorul plutelor şi bărcilor, sare de la Ocna Mureş până la Brâncoveneşti, dar şi cereale şi animale. De altfel, plutăritul s-a practicat pe Mureş până la construcţia căii ferate. Pe teritoriul de astăzi al Luduşului se intersectau două drumuri romane: unul care, urmând cursul Mureşului, făcea legătura între Apulum (Alba Iulia) şi Carpaţii Orientali, iar celălalt unea Potaissa (Turda) cu valea Târnavelor, trecând prin Triteni, Pădureni, Tăureni, Luduş şi Ozd.

Obiectele descoperite sunt expuse în muzee din Budapesta, Szeged, Cluj-Napoca. În afară de aceste situri, obiecte disparate descoperite în zonă (aşchii de silex, un ciocan neolitic păstrat pentru o vreme la Şcoala Generală din Gheja şi preluat de Direcţia pentru Patrimoniu, cioburi ceramice, monede bizantine) atestă vieţuirea continuă pe meleagurile Luduşului din preistorie şi până în vremurile noastre.

0 comments:

Post a Comment

 
;