Wednesday, September 26, 2012 0 comments

1696, Nicolaes Visscher II (1)

Exactissima Tabula qua tam Danubii Fluvii Pars Inferior, a Belgrado Urbe usq ad ejus ostia, et minores in eum influentes, Fluvii quam Regiones adjacentes, ut Transylvania, Valachia, Moldovia, Bulgaria, Bessarabia et Romonia, aliiq Ucraniae ac Podoliae Tractus Finitimi Ostenduntur

Familia Visscher a fost forța dominantă la apogeul epocii de aur a cartografiei olandeze. A fost binecunoscută în întreaga Europă pentru cunoștințele geografice avansate și pentru ornamentarea artistică a lucrărilor. A deţinut una dintre cele mai importante edituri din Amsterdam timp de aproape un secol. Firma a fost înfinţată de Claes Jansz Visscher (1587 - 1652), a fost preluată de fiul său Nicolaes Visscher I (1618 - 1679), apoi de fiul acestuia, Nicolaes Visscher II (1649-1702). Văduva acestuia din urmă, Elisabeth, a condus afacerile familiei până în 1726. În ultimii ani de activitate, ea a vândut multe dintre matriţe lui Peter Schenk cel Tânăr, care a continuat să le re-tipărească timp de multe decenii.

Exactissima Tabula…, 1696 (detaliu)
Aproximativ în centru Lugas

Harta a fost realizată între 1683 şi 1696 şi are dimensiunile 58 x 48 cm. Cuprinde spaţiul de la Constantinopole și Strâmtoarea Bosfor în sud-est la Ucraina și Podolia în nord-est, și din nordul Greciei în sud-vest la partea de sud a Regatului Poloniei în nord-vest, centrat pe Bulgaria și Valahia. În partea superioară este titlul hărţii, iar în stânga-jos este un cartuş în care sunt reprezentate scalele maghiară, germană, franceză şi italiană, precum şi legenda. Cetăţile şi oraşele mari sunt reprezentate ca miniaturi; de asemenea apar oraşele şi localităţile mai importante, sediile arhiepiscopiilor şi episcopiilor, graniţele unităţilor administrative, precum şi multe alte detalii.

Exactissima Tabula…, 1696 (cartuş)

Sursa hărţii: Lowcountry Digital Library
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

0 comments

1696, Vincenzo Maria Coronelli

La Transilvania

Vincenzo Maria Coronelli (16 august 1650 – 9 decembrie 1718) a fost un călugăr franciscan, cosmograf, cartograf, editor și enciclopedist - cunoscut, în special, pentru atlasele și globuri sale pământeşti; și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Veneția. La zece ani a învăţat xilografia la Ravenna, iar din 1678 a început să lucreze ca geograf și a realizat un set de globuri terestre și celeste cu diametrul de 175 cm pentru Ranuccio al II-lea Farnese, duce de Parma. În 1699 a fost numit părinte general al ordinului franciscan. Datorită renumelui său a lucrat în următorii ani în diverse țări europene, revenind la Veneția în 1705. Aici şi-a început propriul proiect cosmografic și a publicat volumele Atlante Veneto. Tot aici a fondat prima societate geografică, Cosmografica Accademia degli Argonauti şi a deținut poziția de cosmograf al Republicii Veneția.

La Transilvania, 1696 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas, ò Lugas

Harta La Transilvania face parte din atlasul Isolario Descrittione, apărut în 1696. Este o hartă rară, detaliată și foarte atractivă, cu dimensiunile 45.3 x 60.7 cm. Include numeroase blazoane în corpul hărţii și un mare cartuș decorativ pentru titlu în dreapta-jos. Scala hărţii este într-un alt cartuș decorat cu motive vegetale, în dreapta-sus. Textele şi toponimele sunt în italiană, latină, maghiară, germană.


La Transilvania, 1696 (cartuşe)

Sursa hărţii: Paulus Swaen old Map auction and galleries
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Tuesday, September 25, 2012 0 comments

1691, Placide de Sainte-Hélène

Le Royaume de Hongrie

Această hartă face parte din Colecţia Moll şi a fost realizată în 1691 de Père Placide de Sainte-Hélène (1648-1734), călugăr în ordinul Augustinilor desculţi şi geograf al regelui (P. Placide, Augustin déchaussé, Geographe du Roy). Harta a fost gravată de Charles Amadeus de Berey (C. Berey sculp.), a fost tipărită la Paris (A Paris: Chez la Veüve du Sr. Duval, Geogr. du Roy, sur le quay de l'Orlogen, au grand Louis, 1691) şi dedicată moştenitorului tronului (Dedié a Monseigneur le Dauphin Par son tres humble, tres obeissant & tres fidele serviteur).

Le Royaume de Hongrie, 1691 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Cartuşul se găseşte în stânga-jos, este decorat cu blazonul Delfinului Franţei, figuri alegorice, motive vegetale şi conţine titlul complet. Scala este la dreapta cartuşului, reprezentată în mile italiene, leghe franceze, germane şi maghiare. Harta este frumos desenată şi gravată impecabil. Este reprezentată o suprafaţă mult mai mare decât sugerează titlul – de la Bavaria (NV) la Crimeea (NE) şi de la Marea Adriatică (SV) la Anatolia (SE), centrată pe Valahia.

Le Royaume de Hongrie, 1691 (cartuş)

Sursa hărţii: Moll’s Map Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Monday, September 24, 2012 0 comments

1690, Johann Hoffmann

Neűe Ungarisch- und Türckische Grosse Land-Charte nebenst den anstossenden und benachbarten Ländern von Regensburg aus biß Hundert Meil hinder Constantinopel

Această hartă face parte din Colecţia Moll şi a fost tipărită la Nürnberg în 1690 de către Johann Hoffmann (1629–1698), editor german; a fost gravată de Wilhelm Pfann (activ între 1660-1690) (Nürnberg Bey Johann Hofmann Kunsthändlern; Wilhelm Pfann sculp.). Destinaţia iniţială era de ghid (Dabey ein Büchlein zu geschwinden Auffsuchen der Oerte dienlich).

Neűe Ungarisch- und Türckische Grosse Land-Charte …, 1690 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Harta acoperă o zonă foarte mare, din sudul Poloniei şi Rusiei până în Macedonia şi din Bavaria şi Marea Adriatică până la Marea Caspică şi Constantinopole, centrată pe Ţările Române. În dreapta-jos este un cartuş în forma unei statui regale, cu soclul înconjurat de prizonieri şi arme; pe soclu este înscrisă denumirea completă a hărţii. În dreapta cartuşului este o roză a vânturilor. În stânga-jos este scala hărţii. Suprafaţa este împărţită în carouri numerotate pe orizontală de la stânga la dreapta. Detaliile sunt abundente, cetăţile fiind reprezentate în vedere de sus, iar localităţile stăpânite de musulmani sau de creştini fiind indicate cu semne specifice; de asemenea, sunt reprezentate păduri şi forme de relief, dar şi diviziunile administrative.

Neűe Ungarisch- und Türckische Grosse Land-Charte …, 1690 (cartuş)

Neűe Ungarisch- und Türckische Grosse Land-Charte …, 1690 (scala)

Sursa hărţii: Moll’s Map Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

0 comments

1689, Fabius Antonius de Colloredo

Serenissimo ac Potentissimo Hungariae Regi Josepho Primo Hanc totius Hungariae tabulam dum in Antiquissima, et Celeberrima Universitate Viennensi Anno M.DC.LXXXIX Die Maij Primâ AA. LL. & Philosophiae Laureâ insigniretur Mathemathicâ demonstratione explicatam

Harta este deosebită prin sistemul de identificare al localităţilor reprezentate. De jur-imprejurul său, se găseşte lista alfabetică a tuturor localităţilor şi poziţia lor (Index Locorum Omnium, Hac tabula contentorum: In quo numerus I. gradum latitudinis, num. 2. ejusdem minutum, num. 3. gradum longitudinis, num. 4. ejusdem minutum significat). De pildă, Luduş (sau Lugas, cum apare pe hartă) are poziţia: 47.21 latitudine (real 46°28′40″N), 47.54 longitudine (real / actual 24°05′46″). Această din urmă valoare nu este o eroare, întrucât meridianul 0 (Greenwich) a fost stabilit ca referinţă doar în 1884.

Totius Hungariae tabulam …, 1689 (detaliu)
Aproximativ în centru Lugas

Această hartă face parte din Colecţia Moll şi a fost realizată în 1689 de Fabius Antonius Marchio de Colloredo, physicae studiosus. Harta a apărut în primul atlas de buzunar al Ungariei, realizat împreună cu Hevenesi Gábor (1656-1715), - Parvus Atlas Hungariae Sive Geographica Hungariae In 40. Tabellas Divisae Descriptio (Mic atlas al Ungariei sau harta Ungariei împărţită în 40 de tabele). Acestea au dimensiunile 14.5 x 17.5 cm, la scara 1: 3.600.000 şi sunt aranjate pe 5 linii şi 8 coloane. De fapt, sunt doar 39 de “tabele”, una dintre ele fiind dublă (dreapta-jos) şi cuprinzând reţeaua hidrografică, încadrată de stemele ţărilor reprezentate pe hartă. În partea superioară, între listele cu localităţi, este titlul hărţii, încadrat de indicaţii de citire a poziţiei în latină şi germană. În stânga-sus, un mic cartuş cuprinde scala în mile italiene, germane şi maghiare, iar dedesubt o legendă. Printre altele, sunt reprezentate şi arhiepiscopate, episcopate, protectorate, locuri în care s-au desfăşurat bătălii. Cetăţile sunt reprezentate în vedere de sus.

Totius Hungariae tabulam …, 1689 (reţeaua hidrografică)

Totius Hungariae tabulam …, 1689 (cartuş)

Sursa hărţii: Moll’s Map Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

0 comments

1686, Giovanni Giacomo de’ Rossi

La Transilvania, Divisa su l'Esemplare delle Carte migliori e con la direzione delle pius recenti notizie nelle sue Cinque Nationi e subdivisa ne svoi Comitati, e principali Quartieri da Giacomo Cantelli da Vignola Suddito, e Geografo del Serenissmo. Dvga di Modena e data in Luce da Gio: Giacomo de Rossi dalle sue Stampe in Roma alla Pace con Priu. del S.P. l`An. 1686

Giovanni Giacomo de’ Rossi (1627, Roma – 1691, Roma) a fost un important cartograf şi editor italian. În anul 1638 ia conducerea tipografiei înfinţate în 1633 de către tatăl său. În anii care au urmat a transformat mica afacere a familiei, devenind cel mai mare producător și distribuitor din Roma şi apoi căpătând importanţă internaţională. Opera sa capitală, atlasul Mercurio Geografico a fost publicată din 1690 până în 1714 la Roma.

La Transilvania…, 1686 (detaliu)
Aproximativ în centru: Lugas

Harta Transilvaniei, creată în 1686, face parte din acest atlas. Sunt remarcabile detaliile fine şi conţinutul topografic, caracteristice stilului lui Rossi. În dreapta-jos, este un caetuş decorat cu frunze de acant şi cu arme, care conţine denumirea completă a hărţii. În stânga-jos, sunt reprezentate patru scări: în mile italiene, în leghe franceze, germane, maghiare. În dreapta-sus este o legendă cu prescurtările A, H, L indicând toponime în germană, maghiară, latină; M munte, iar fl râu. De remarcat propagarea erorii întâlnite şi la hărţi anterioare: reprezentarea Luduşului în amonte de Bogata, precum şi denumirea Lugas.

La Transilvania…, 1686 (cartuş)

Sursa hărţii: Reinhold Berg Antique Maps
Pentru harta completă (2249 x 1700 px), click AICI

0 comments

1670, Frederick de Wit

Regni Hungariae et Regionum, quae ei quondam fuere unitae, ut Transilvaniae, Valachiae, Moldaviae, Serviae, Romaniae, Bulgariae, Besserabiae, Croatiae, Bosniae, Dalmatiae, Sclavoniae, Morlachiae, Ragusanae Reipublicae Maximaeq Partis Danubii Fluminis, Novissima Delineatio. Cum Privilegio

Frederick de Wit (Frederick Hendricksz, 1629/30, Gouda – 1706, Amsterdam) a fost un celebru cartograf, gravor şi editor olandez. După declinul caselor de editură Blaeu şi Jansson, Frederick de Wit a câștigat o binemeritată reputație datorată calităţii hărţilor sale. A reuşit să achiziţioneze la licitație un număr mare de matriţe de cupru, cu care a fost capabil să acopere aproape orice tip de cartografie: hărți nautice, atlase mondiale, planuri orășeneşti, panorame de mari dimensiuni sau hărți de perete. Între 1662 şi 1671 a publicat un Atlas care conţinea (în funcţie de ediţie) între 17 şi 151 de hărţi. Astfel, prima ediţie conţinea 17 hărţi realizate cu matriţele cumpărate. Ulterior, atlasul avea 27 de hărţi gravate de sau pentru De Wit. A mai publicat versiuni cu 51 sau 100 de hărţi (aceasta din urmă pe coli mari), iar varianta cu 151 de hărţi şi planuri putea fi cumpărată doar din magazinul său. Elemente comune pentru toate lucrările lui De Wit sunt gravura superbă şi coloraţia excepțională, din care rezultă hărți de o frumusețe deosebită și real interes istoric. Munca lui a fost extrem de populară atât în timpul vieţii, cât și după moartea sa, multe alte ediții fiind publicate postum.

Regni Hungariae..., 1670 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas

Harta regatului ungar a fost realizată în 1670. Varianta pe care o prezint este mai târzie şi are în stânga-jos un cartuş ce conţine denumirea completă a hărţii, ornamentat cu figuri alegorice. În dreapta cartuşului este incripţia Ex Officina Frederici de Wit, Amstelodami 1688, iar pe mijloc-jos trei scări de hartă: maghiară, germană, franceză.

Regni Hungariae..., 1670 (cartuş)

Sursa hărţii: Barry Lawrence Ruderman Antique Maps Inc.
Pentru harta completă (2769 x 1600 px), click AICI

0 comments

1664, Nicolas Sanson

Principauté de Transilvanie tirée de W. Lazius, de I. Sambucus, et de G. Mercator &c., par le sr. Sanson d'Abbev[ille], geogr[aphe] ordre de sa Maj[es]té

Nicolas Sanson (20 sau 31 decembrie 1600, Abbeville – 7 iulie 1667, Paris) a fost un cartograf francez. În 1627 a atras atenția lui Richelieu cu o hartă a Galiei, pe care a realizat-o la doar optsprezece ani. Sanson a fost profesor de geografie al lui Ludovic al XIII-lea și al lui Ludovic al XIV-lea. Activ din 1627, Sanson a realizat prima sa hartă importantă în 1632. După publicarea mai multor atlase generale, a devenit asociat al lui Pierre Mariette, editorul său. Doi fii ai săi, Adrien și Guillaume, i-au succedat ca geografi regali. În 1692 Hubert Jaillot a colectat hărțile lui Sanson într-un Nouveau Atlas. De asemenea, Delmarche a publicat unele dintre operele lui Sanson sub titlurile Atlas de Géographie ancienne, Atlas britannique şi Catalogue des cartes et livres de géographie de Sanson (1702).

Principauté de Transilvanie…, 1664 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas

Aşa cum indică titlul, harta Transilvaniei a fost realizată de Sanson pe baza lucrărilor anterioare ale lui Wolfgang Lazius (1514-1565), Zsámboki János (Johannes Sambucus , 1531-1584), Gerhard Mercator (1512-1594), precum şi Jan L'Hulier (J. Lhuilier fecit). Harta a fost tipărită A Paris, chez Pierre Mariette rue St.Iaques a l’Esperáce, - Avec Privilege du Roy pour vingt ans 1664. Harta a fost gravată în aramă la scara 1 : 882.000 (2.1 cm = 2 lieues grandes d'Allemagne) şi are dimensiunile 55 x 37 cm. Cartuşul are forma unui monument votiv ornamentat cu arme; sub cartuş se găseşte o legendă ce indică cu literele A,B, C, D teritoriile locuite de saşi, maghiari, secui şi moldoveni (!). Toponimele sunt în latină, maghiară, germană. Harta este realizată îngrijit, cu gravură fină şi coloraţie delicată.

Principauté de Transilvanie…, 1664 (cartuş)

Sursa hărţii: University College London Library Services Digital Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

0 comments

1664, Emanuel Stenghri

Descriptio ac delineatio totius Hungariae et Transylvaniae plaga in qua hodierno die bellum geritur

Harta realizată pe pergament de Emanuel Stenghri nu este datată, dar reprezintă şi podul de la Eszék (Osijek, Croația), distrus de trupele lui Zrinyi Miklós la 2 februarie 1664. Prima hartă pe care este reprezentată stema cu cele șapte turnuri a Transilvaniei (reprezentând cele 7 oraşe importante; germană: Siebenbürgen) provenea din Olanda, în anii 1660. Aceste două elemente au permis specialiştilor datarea hărţii în anul 1664.

Hungariae et Transylvaniae, 1664 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Cartuşul este gol şi decorat cu figuri alegorice şi cu stemele Ungariei și familiei Báthory, cu toate că la data alcătuirii hărţii familia Báthory dispăruse din viața politică a Transilvaniei. Sub cartuş sunt reprezentate două scări ale hărţii, cea germană şi cea maghiară. În partea superioară este descrierea în limba latină a Ungariei şi a Transilvaniei. De jur împrejur, harta are un chenar decorativ; oraşele importante şi castelele sunt reprezentate ca miniaturi. Desenele şi caligrafia sunt de o calitate deosebită, cu nimic mai prejos de alte lucrări similare ale epocii.

Hungariae et Transylvaniae, 1664 (cartuş)

Sursa hărţii: Az Országos Széchényi Könyvtár
Pentru harta completă (1600 × 1134 px), click AICI

Saturday, September 22, 2012 0 comments

1664, Jakob von Sandrart

Neue Land Tafel von Hungarn und dessen incorporierten Königreichen und Provinzen, auß den besten Mappen verfertigt und gebessert

Această hartă face parte din Colecţia Moll şi a fost realizată în 1664 de Jakob von Sandrart (3 mai 1630, Frankfurt am Main – 15 august 1708, Nürnberg), gravor german. La vârsta de zece ani a început să studieze în Amsterdam cu unchiul său, renumitul Joachim von Sandrart. A lucrat în Danzig şi Regensburg, apoi s-a căsătorit cu Regina Catharina Eimart, fiica gravorului Georg Christoph Eimart cel Bătrân şi s-a stabilit în 1656 în Nürnberg, unde a activat până la sfârşitul vieţii. A fost un gravor extrem de prolific şi a lăsat peste 400 de lucrări; a fost primul director al Akademie der Bildenden Künste din Nürnberg.

Neue Land Tafel von Hungarn …, 1664 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Lucrarea Noua hartă a Ungariei şi a regatelor şi provinciilor aparţinătoare, realizată cu cele mai noi tehnici şi îmbunătăţită a apărut la Nürnberg ( Zufinden in Nürnberg bey Jacob Sandrart) şi are dimensiunile 53 x 61 cm. În partea superioară este lista regilor ungari şi a sultanilor turci, iar în dreapta-jos un cartuş încadrat de două personaje regale, ce cuprinde o scurtă descriere şi denumirea hărţii în germană. În stânga cartuşului este reprezentată scala, în mile germane şi maghiare. Harta este extrem de detaliată, cuprinzând şi stemele oraşelor importante sau descrieri ale unor evenimente istorice. Cele mai importante oraşe sunt reprezentate în vedere izometrică.

Neue Land Tafel von Hungarn …, 1664 (cartuş)

Sursa hărţii: Moll’s Map Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Friday, September 21, 2012 0 comments

1664, Wilhelm Pfann

Nova et exacta totius regni Hungariae delineatio
Neűe und richtige abbildung deß gantzen Königreichs Ungern sampt denen daran stossenden Ländern Bey der zugleich heraußgegebenen neuen und kurtzen beschreibung dieses Königreichs nützlich zu gebrauchen

Această hartă face parte din Colecţia Moll şi a fost realizată în 1664 de Wilhelm Pfann, gravor activ între 1660-1690 (A:1664 Sculp. / Wilhelm Pfann sculpsit). Harta are dimensiunile 56 x 64 cm şi a fost publicată în Nürnberg de către Johann Hoffmann. Ca şi conţinut, prezintă multe similitudini cu harta din 1662 a lui Nicolaes Visscher I. În partea superioară este titlul latin al hărţii, iar în cea inferioară lista regilor Ungariei. Cartuşul din dreapta-jos este bogat ornamentat şi cuprinde denumirea completă a hărţii în germană, iar cel din stânga-sus include o legendă cu reprezentarea localităţilor ocupate de turci şi a celor creştine.

Nova et exacta totius regni Hungariae delineatio, 1664 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas


Nova et exacta totius regni Hungariae delineatio, 1664 (cartuşe)

Sursa hărţii: Moll’s Map Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Thursday, September 20, 2012 0 comments

1662, Nicolaes Visscher I

Totius Regni Hungariae una cum Adjacentibus et finitimis Regionibus Delineatio

Această hartă face parte din Colecţia Moll. Numele e utilizat pentru atlasul colectat între anii 1740 și 1750 de către diplomatul german Bernhard Paul Moll. Colecția include, în conformitate cu conceptul inițial al unui atlas, reprezentări grafice ale orașelor și peisaje, precum și hărți. La cererea proprietarului, acesta a fost, de asemenea, completat de o serie de desene reprezentând mine și monumente antice. Timp de zeci de ani, aproape nimeni nu a manifestat nici un interes pentru această colecţie, care a devenit proprietatea Muzeului Francis (acum Moravské zemské Muzeum) în secolul al 19-lea. Spre mijlocul secolului 20 a fost realizat primul catalog tipărit. La începutul acestui mileniu a avut loc un nou proces de catalogare, urmat de digitizarea completă. Prin dimensiunile sale (12.000 unități), Colecţia Moll se clasează printre puținele colecții mari de hărţi istorice care au fost conservate în starea inițială. Cele mai multe dintre manuscrise originale sunt unice şi, în multe cazuri, primele lucrări din istoria cartografiei pentru zonele respective.

Totius Regni Hungariae …, 1662 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Harta regatului ungar a fost realizată în 1662 de Nicolaes Visscher I (1618 - 1679) şi publicată la Amsterdam (N. Visscher excudit). Are dimensiunile 56 x 64 cm. În colţul dreapta-jos este un cartuş bogat ornamentat ce are în interior titlul, iar dedesubt scala în Milliaria Germanica communia; în stânga-sus este un alt cartuş ce cuprinde o legendă cu reprezentarea localităţilor ocupate de turci şi a celor creştine. Harta este extrem de bogată în detalii, cuprinzând şi stemele oraşelor mai importante; acestea sunt reprezentate ca miniaturi, iar cetăţile în vedere de sus.


Totius Regni Hungariae …, 1662 (cartuşe)

Sursa hărţii: Moll’s Map Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Thursday, September 13, 2012 0 comments

1640, Matthäus Merian

Transylvania Sibenburgen

Matthäus Merian der Ältere (Matthäus Merian cel Bătrân, 22 septembrie 1593, Basel – 19 iunie 1650, Bad Schwalbach) a fost un gravor de origine elvețiană care a lucrat în Frankfurt, unde a condus, de asemenea, o editură. Împreună cu Martin Zeiler (1589 – 1661, geograf german), iar mai târziu (circa 1640), cu fiul său, Matthäus Merian der Jüngere, (adică cel Tânăr, 1621-1687), el a realizat seria de 21 de volume volume cunoscută sub numele de Germaniae Topographia. Aceasta includea numeroase vederi şi planuri ale orașelor, precum și hărți ale majorității țărilor și o hartă a lumii. Lucrarea a cunoscut o mare popularitate, fiind publicată în mai multe ediţii.

Transylvania Sibenburgen, 1640 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas

Harta Transilvaniei a lui Merian (1640) copiază aproape în detaliu harta lui Blaeu, la rândul ei o copie aproape identică a hărţilor Mercator / Hondius. Diferă foarte puţin cartuşul decorativ din dreapta-jos (lipseşte de sub scara hărţii inscripţia Amsterdami, apud Guilhebnum et Ioannem Blaeu), precum şi coloraţia realizată de mână; au fost publicate şi versiuni necolorate.

Transylvania Sibenburgen, 1640 (cartuş)

Sursa hărţii: Barry Lawrence Ruderman Antique Maps Inc.
Pentru Transylvania Sibenburgen (1560 x 1240 px), click AICI

Tuesday, September 11, 2012 0 comments

1596, Giovanni Antonio Magini

Hvngaria et Transylvania

Giovanni Antonio Magini (lat. Maginus, 13 iunie 1555, Padua – 11 februarie 1617, Bologna) a fost un important cartograf, gravor, astrolog, astronom și matematician italian. Magini a fost șeful catedrei de matematică de la Universitatea din Bologna, o poziție pentru care a fost preferat în detrimentul lui Galileo Galilei. A fost, de asemenea, primul italian care a realizat un atlas al țării sale (Atlante Geografico d'Italia), publicat postum de fiul său în 1620.

Hvngaria et Transylvania, 1596 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludaz

Magini este cel mai bine cunoscut pentru ediția sa de mărime redusă a Geographiae a lui Ptolemeu, publicată în 1596 la Veneţia. Hărţile au fost gravate în aramă de către Girolamo Porro. În anul următor, Leonardo Cernoti traduce ediţia latină a lui Magini în italiană, iar Giovanni Battista Galignani şi Giorgio Galignani o publică la Veneţia în 1598 (Geografia cioe Descrittione Universale della Terra | Nuovamente | Rincontrati, & Corretti | Gio. Ant. Magini | Opera | Tradotta dal R.D. Leonardo Cernoti). Această ediţie conţinea o hartă pe coală completă şi 63 pe jumătate de coală, gravate în aramă; 27 erau hărţi ale lui Ptolemeu şi 37 hărţi moderne.

Sursa hărţii: Barry Lawrence Ruderman Antique Maps Inc.
Pentru Hvngaria et Transylvania, 1596 (1185 x 900 px), click AICI

Sursa hărţii: Antiquariat Reinhold Berg
Pentru Hvngaria et Transylvania, 1598 (907 x 1276 px), click AICI

Monday, September 10, 2012 0 comments

1595, Gerardus Mercator

Transylvania

La sfârşitul secolului 16, celebrul cartograf Mercator realiza o superbă hartă a Transilvaniei. Gerardus Mercator (5 martie 1512, Rupelmonde, Flandra - 2 decembrie 1594, Duisburg, Germania) a fost cartograf, filozof şi matematician. Se numea de fapt Gerard de Cremer, numele latinizat fiind o traducere a cuvântului Kramer din germană, care înseamnă negustor. Este cunoscut în special pentru proiecţia Mercator, o proiecţie cilindrică a hărţilor, devenită astăzi standard. A fost primul care a utilizat termenul atlas pentru o colecţie de hărţi.

Transylvania (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Mercator a început publicarea atlasului său, Atlas sive Cosmographicae Meditationes de Fabrica Mvndi et Fabricati Figvra, în 1578. Atunci a apărut prima parte, Tabulae Geographicae C. Ptolemei ad mentem autoris restitutae et emendatae, conţinând hărţile lui Ptolemeu, corectate. A mai publicat continuări în 1585 şi în 1589. Hărţile neterminate (printre care şi cea a Transilvaniei) au fost completate şi publicate postum de fiul său Rumold în 1595. În 1604, plăcile de cupru pentru atlas au fost cumpărate de Jodocus Hondius și Cornelis Claesz. În 1606, Hondius a realizat o ediție complet revizuită a atlasului lui Mercator (numit astăzi atlasul Mercator-Hondius), utilizând gravurile acestuia.

Transylvania (detaliu)
Cartuşul din dreapta-jos

Printre hărţile lui Mercator se află şi Transylvania. Harta are dimensiunile 33.6 x 42.5 cm şi este realizată la scara 1:850.000 (7.5 cm = 8 miliaria Germanica communia). În colţul dreapta-jos se află un cartuş bogat ornamentat, cu denumirea hărţii, iar dedesubt indicaţia de scară Miliaria Germanica com:[munia], iar în colţul stânga-jos inscripţia Per Gerardum Mercatorem cum privilegio. Toponimele sunt în latină, germană sau maghiară. Caligrafia este italică, clară şi uniformă (de altfel, Mercator a scris şi publicat prima carte despre caligrafia italică apărută în nordul Europei). Formele de relief şi pădurile sunt frumos colorate. În zona noastră, Luduş (Ludas) este reprezentat în amonte de Bogata (Bogatz).

Sursa hărţii: Universitäts- und Landesbibliothek Darmstadt
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Sunday, September 9, 2012 0 comments

1567, Matthias Zündt

Nova totius Ungariae

Această hartă rară a Ungariei a fost realizată la Nürnberg de Matthias Zündt în 1567. Zündt (circa 1498-1572) a fost un gravor, sculptor și bijutier din Nürnberg, care a gravat în aramă 13 hărți și vederi între 1565 și 1571.

Nova totius Ungariae, detaliu
Aproximativ în centru Lûdas

Titlul complet al hărţii este în latină şi germană, înscris în cartuşul din dreapta-jos: Nova totius Ungariae descriptio accurata diligens desumpta ex pluribus aliorum editis cosmographicis chartis et typis aereis incisa a Matthia Cynthio Norimbergensi Anno a Christo nato M.D. LXVII. : eine Neuwe warhafftige beschreibung des ganezen Ungerlands mit Sunderem fleyss auss Anderen Lantthaffeln zu sammen gebracht unnd in druck verserttiget durch Mathias Zundten zu Normberg. Im jar nach Christi geburt 1567 (aprox. O nouă descriere exactă a întregii Ungarii adunată cu grijă dintr-o serie de alte hărţi publicate și lucrări tipărite şi gravată în alamă de Matthias Zundt din Nürnberg în anul 1567 de la naşterea Domnului).

Nova totius Ungariae, detaliu
Cartuşul din dreapta-jos

Harta este color, realizată la scara 1:1,700,000; are dimensiunile de 52 x 86 cm pe o coală de 57 x 93 cm. A apărut inițial pe șase coli aranjate împreună. Aceasta prezintă vederi colorate ale orașelor importante, regatele, provinciile și țările vecine. Sunt reprezentate bisericile episcopale, dar și clădirile religioase turcești, reflectând faptul că la acea vreme o treime din țară era sub stăpânire turcească. Viața pastorală este reprezentată prin ilustrații de păstori, călăreți, case rustice, cabane, bovine, câini și alte animale. Sunt reprezentate mine și munți, precum și evenimente militare importante din secolul 16 cum ar fi lupte şi asedii. Toponimele sunt în primul rând în limba latină, dar şi unele în limbile maghiară și germană. Harta Zündt a fost folosit ca sursă pentru atlase din secolul 16, cum ar fi Theatrum Orbis Terrarum al lui Ortelius (1573) și Speculum Orbis Terrae al lui Gerard de Jode (publicat în 1584 și 1593).

Nova totius Ungariae, detaliu
În centru Budapesta în timpul stăpânirii turceşti

Sursa hărţii: American Geographical Society Library
Digital Maps Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Saturday, September 8, 2012 0 comments

1556, Wolfgang Lazius

Hvngariae Descriptio, Wolfgango Lazio Avct.

Wolfgang Laz, mai bine cunoscut sub numele său latinizat Wolfgang Lazius (31 octombrie 1514 - 19 iunie 1565), a fost un umanist austriac, important cartograf, istoric și medic. Lazius s-a născut la Viena și a studiat întâi medicina, devenind profesor la Facultatea de Medicină de la Universitatea din Viena în 1541. Mai târziu a devenit curator al colecţiilor imperiale ale Sfântului Imperiu Roman și istoricul oficial al împăratului Ferdinand I. În această calitate, a scris o serie de lucrări istorice, pentru care a călătorit mult, adunând (și, uneori, furând) documente din numeroase mănăstiri și biblioteci. Lazius a realizat, de asemenea, multe hărți ale Austriei, Bavariei, Ungariei, Greciei; acestea sunt considerate în prezent foarte importante în istoria cartografiei, în special Typi Chorographici provinciarum Austriae (1561), unul dintre cele mai vechi atlase istorice.

În anul 1556, Lazius a realizat o hartă de perete a regatului ungar pe 5 coli. Dată fiind destinaţia sa, nu ştiu (şi nu cred) să fi fost vreodată tipărită. Această hartă a devenit celebră doar în 1570, atunci când a servit ca bază pentru harta publicată de Abraham Ortelius (1527-1598) în atlasul Theatrum Orbis Terrarum. În "Catalogus Auctorum" Ortelius menționează autorii care au făcut diverse alte hărţi ale Ungariei, și anume Georgius Tanesterus Collimitus (sau Georg Tanstetter) în 1522, după manuscrisul lui Lazarus (completată de Ioannes Cuspinianus și publicată de Apianus în 1528). Lazius a revizuit această hartă în 1552. Ortelius mai menţionează hărți de Matthias Cinthius (sau Zyndt, Zund), Gastaldi Jacobus și Sambucus Ioannes. Atlasul lui Ortelius a fost un adevărat succes, fiind tipărit în nu mai puţin de 23 de ediţii între 1570 şi 1667. Până în 1610 s-au tipărit aproximativ 8175 exemplare, enorm pentru acea vreme.

Hungariae Descriptio, Wolfgango Lazio Auct. (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludaz

Harta lui Lazius are titlul Hvngariae Descriptio, Wolfgango Lazio Avct. Cum privilegio (O reprezentare a Ungariei de Wolfgang Lazius cu privilegiu). În colţul stânga-sus este un cartuş decorativ, iar în dreapta-jos un alt cartuş ce conţine regulilemaghiare de pronunţie. Hungaricæ uoces | quomodo lengendæ sunt. | CH litteræ in vocibus | Hungaricis CZ. S, littera | pro SCH. Z, littera pro | S simplici, in vocibus | Hungaricis. W, litte:|ram in fine pro | VY. (aprox. Cum se pronunţă în maghiară. Literele CH sună în maghiară ca şi CZ. S este litera pentru SCH. Z este litera pentru S-ul simplu în maghiară. În sfârşit, W este litera pentru VY). Notă: Pe hartă, Luduş apare ca Ludaz; în conformitate cu regulile de mai sus, denumirea ar veni Ludas. În stânga cartuşului este indicată scara hărţii (aprox. 1:2.460.000 / 72 mm = 15 milliarium Hungaricorum). Harta a fost realizată prin gravură în cupru şi a apărut în peste 50 de variante necolorate sau colorate. Satele şi oraşele sunt reprezentate ca miniaturi, iar caligrafia este frumoasă, clară şi uniformă.

Cartuşul din dreapta-jos

Sursa hărţii: The Moravian Library
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

Friday, September 7, 2012 0 comments

1528, Lazarus Secretarius

Tabula Hungariae ad quator latera

În anul 1882, colecţionarul Apponyi Sándor a intrat din întâmplare în posesia unei hărţi publicate în 1528, Tabula Hungariae ad quator latera a lui Lazarus Secretarius (magh. Lázár deák). Această hartă este remarcabilă din mai multe puncte de vedere: este prima hartă completă a Hungaria Magna, depăşeşte cu mult toate standardele contemporane în materie, are o estetică deosebită.
Aceasta este prima hartă pe care am putut-o identifica pe care apare înscris Luduşul.

Tabula Hungariae ad quator latera, 1528 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas

Abundenţa toponimelor înscrise pe harta lui Lazarus este remarcabilă. La vremea aceea, o hartă obişnuită conţinea în jur de cincizeci de denumiri; această hartă conţine 1270 de nume de aşezări, peste 50 de denumiri hidrografice şi peste 80 de denumiri topografice şi administrative. Reţeaua hidrografică este reprezentată cu o deosebită acurateţe, iar caligrafia uniformă, formele de relief şi vegetaţia delicat colorate fac din această hartă o adevărată operă de artă. Reprezentarea are dimensiunile 65×85 cm şi o orientare neobişnuită, înclinată cu aproximativ 450 în sensul acelor de ceasornic (NE-SW), datorată faptului că editorii nu erau familiarizaţi cu manuscrisul lui Lazarus.

Zona acoperită de hartă
Sursa imaginii: Wikipedia

Toponimele au fost transcrise în mod diferit decât în prezent. De exemplu, é de azi era scris ee, ö de azi era scris ew; uneori, c este scris tz, care este o caracteristică a ortografiei Althochdeutsch. Acestea s-ar putea datora editorilor care au pregătit manuscrisul pentru tipar. La alte denumiri, Lázár a folosit pronunția din dialectele maghiare.

Sursa hărţii: Wikipedia
Pentru harta completă (3236×4609 pixeli), click AICI

Un asemenea volum de muncă trebuie să se fi întins pe mai mulți ani. În conformitate cu un contemporan, Jacob Ziegler, Lazarus lucra deja la hartă în primăvara anului 1514, la momentul răscoalei lui Dózsa György, atunci când s-au revoltat țăranii și păstorii (colonii et pastores tumultuabantur). Se ştiu destul de puţine despre creatorul hărţii. Conform registrelor, Lazarus de Stuelweissenburg era înscris în 1512 la Universitatea din Viena, ca student al lui Georg Tanstetter. Cartuşul hărţii îl numeşte Lazarus Thomae Strigonien[sis] Cardin[alis] Secretarius vir (Lazarus, secretar al lui Tamás Bakócz, arhiepiscop de Esztergom). Arhiepiscopul a murit în catastrofala bătălie de la Mohács (1526), se presupune că şi Lazarus a pierit odată cu el, dar manuscrisul a scăpat în mod miraculos.

Cartuşul din dreapta-jos

Cartuşul scris în latină şi celelalte inscripții mai precizează că harta a fost comandată de Ferdinand, rege al Ungariei şi Boemiei, principe şi infante al Spaniei şi arhiduce de Austria; a fost plătită de Johannes Cuspinianus (1473-1529, umanist austriac); a fost pregătită de Georg Tannstetter (sau Georgius Collimitius, 1482-1535, umanist bavarez, profesor al lui Lazarus); a fost tipărită la Ingolstadt de Petrus Apianus (1495-1552, umanist german). În partea inferioară este o descriere a ţării în latină şi germană.

Au fost tipărite puţine exemplare ale hărţii, iar singurul exemplar cunoscut este cel al lui Apponyi, păstrat din 1924 la Biblioteca Națională Széchényi din Budapesta. Harta a fost înscrisă în UNESCO's Memory of the World Register în 2007. Harta lui Lazarus a fost folosită ca bază pentru şase versiuni create de Giovanni Andrea Vavassore (Veneţia, 1553), Pirro Ligorio (Roma, 1558, 1599), Antonio Lafreri (Roma, 1558, 1559, 156?), János Zsámboky (Viena, 1566), Claudio Duchetti (Roma, 1577), Giovanni Orlandi (Roma, 1602). Aceste versiuni au apărut sub numele Tabula Hungariae, illetve Nova descriptio totius Hungariae.

Thursday, September 6, 2012 0 comments

Hărţi vechi

În căutările mele privind localitatea noastră, am descoperit o serie de hărţi mai mult sau mai puţin cunoscute pe care este figurat Luduşul. Le voi publica pe rând, în ordinea cronologică a apariţiei, însoţite pe cât posibil de detalii privind autorii şi condiţiile în care au fost realizate.

Prima dintre aceste hărţi este din 1528 (celebra Tabula Hungariae), iar ultima care consider că prezintă interes este din prima jumătate a secolului XX. Aş vrea să remarc că există un număr relativ mare de hărţi vechi ale zonei, dar pe multe dintre ele nu apare Luduşul, ci doar unele dintre localităţile învecinate, asta în condiţiile în care Luduş era reprezentat pe hărţi apărute cu doar câţiva ani mai devreme sau mai târziu. Astfel, cea mai des reprezentată localitate din zonă este Noşlac, urmată de Bogata şi Iernut; există hărţi pe care apare doar Cheţani sau chiar Hădăreni, dar nu şi Luduş – chiar dacă acesta din urmă avea o importanţă mai mare.

Am ales doar hărţi de înaltă rezoluţie, pe care se pot identifica cu uşurinţă localităţile. În postări voi publica decupaje ale zonei şi voi posta link-uri către hărţile respective.

0 comments

Epoca de aur (2)

Încă două cărţi poştale din vremea defunctului regim comunist. Amândouă sunt colaje care cuprind şi imagini din Luduş. În prima dintre ele, în stânga sus este reprezentată cabana “Salcâmul”; în a doua, pe rândul de sus sunt vederi aeriene ale centrului vechi şi centrului nou.

Cabane şi moteluri din judeţul Mureş, 1970, Editura Meridiane
Sursa imaginii: multihobby.ro

Luduş * Iernut, 1975, Editura Meridiane
Sursa imaginii: multihobby.ro

Tuesday, September 4, 2012 0 comments

Magazinul universal

Magazinul universal din centru, aflat pe strada Republicii la intersecţia cu strada Gheorghe Bariţiu, a fost construit după tipicul clădirilor comuniste ale epocii. Clădiri similare (chiar la nivel de proiect arhitectonic) există în foarte multe oraşe şi sate ale României. După 1989, spaţiile comerciale şi-au schimbat de mai multe ori destinaţia, iar în prezent în clădire funcţionează Administraţia Finanţelor Publice, Trezoreria şi un magazin alimentar.

Magazinul Universal, 1973, OSETCM
Carte poştală oferită de prof. Călin Zborovsky

Magazinul Universal, an necunoscut

Monday, September 3, 2012 0 comments

Epoca de aur (1)

Două cărţi poştale din timpul regimului comunist. De la stânga la dreapta şi de sus în jos, ele înfăţişează:

  • Strada Republicii (cu piatră cubică) şi, în fundal, biserica romano-catolică
  • Fântâna arteziană din parcul primăriei
  • Poşta nouă
  • Strada 23 August 1944, pe atunci mărginită de copaci şi spaţii verzi
  • Strada Gheorghe Bariţiu şi, în fundal, magazinul universal şi biserica din deal
  • Hotelul Transilvania
  • Monumentul eroilor sovietici
  • Complexul comercial Dacia
  • Strada Republicii
  • Magazinul universal şi cinematograful

Imagine oferită de prof. Călin Zborovsky

 
;