Imediat după ocuparea Luduşului de către trupele maghiare şi germane, la 5 septembrie 1944, a început ceea ce istoricii numesc “masacrul de la Luduş”, asasinarea a 15 evrei luduşeni şi a 2 români.
Au fost transportaţi lângă un pârâu la hotarul satului Roşiori şi apoi împuşcaţi în 5 septembrie: Polak Miha (Mikha, Mikhael), 69 de ani, funcţionar la primărie; Polak Rosa Vilma, soţia sa; Polak Rozalia şi Polak Maria, fiicele lor.
La 8 septembrie preotul maghiar din satul Ozd predă trupelor maghiare doi ciobani români. Aceștia sunt duși sub escortă în Luduș, unde sunt executați prin împușcare și îngropați.
Surorile Heler (sau Heller) Sara (25 ani, funcţionară), Fani Feiga (21 ani, elevă) şi Roza (sau Rozalia, Reizl, Rizel, 19 ani, elevă), împreună cu Kopstein (sau Kopshtein) Rozalia Sara (născută Schreiber, 81 ani, casnică) şi Israel Adel (sau Adina, Dina, Tzina; 32 de ani, necăsătorită, funcţionară) au fost duse în pivniţa familiei Heler, situată în clădirea în care se află în zilele noastre sediul poliţiei. Aici au fost violate şi apoi împuşcate la 10 septembrie 1944.
La hotarul cu satul Bogata au fost împuşcaţi la 13 septembrie Glick (sau Glik, Glück), Yosef (sau Josef) Bentzion (70 de ani, editor, librar şi comerciant) şi fiica sa Glick Rozalia; Frieder (sau Frider) Mar Moshe (sau Moric Marci, 70 sau 73 de ani, avocat) şi soţia sa, Frieder Gizela Gitel (născută Bretter).
La 23 septembrie a fost împuşcat pe stradă Genad (sau Ghenard), Volf Zeev Wili (sau Vilhelm), tehnician dentar. Tot în septembrie (la o dată neprecizată) a fost asasinat Arthur Haasz, 45 ani, liber-profesionist.
Autorii asasinatelor nu au putut fi identificaţi. În documentele aflate în Arhiva Marelui Stat Major român se precizează: "Asasinii sînt militari din armatele invadatoare maghiare şi germane" . Două dintre victime au fost asasinate în urma unui denunţ făcut de Bartha Elisabeta din Luduş, fapt pentru care aceasta a fost condamnată în 1946 de către Curtea de Apel Cluj la 5 ani de temniţă grea. Szabo Bela din Luduş a fost de asemenea condamnat pentru complicitate.
Numele celor asasinaţi au fost extrase din baza de date Yad Vashem, The International Institute for Holocaust Research. Aceasta a fost realizată în bună parte pe baza “fişelor de mărturie” întocmite de rudele sau cunoscuţii celor dispăruţi în Shoah (Holocaust); pentru unele persoane au fost întocmite mai multe fişe, de unde apar variantele numelor persoanelor.
0 comments:
Post a Comment