1769, Ridicarea iozefină

Ridicarea topografică iozefină (Josephinische Landesaufnahme), denumită și Prima ridicare topografică, este primul proiect unitar de ridicare topografică a Imperiului Habsburgic. Cele 3589 planșe inițiale, desenate și colorate de mână, au fost apoi completate până la 4096 de secțiuni. Au fost denumite după Iosif al II-lea, Împărat Roman. În prezent sunt păstrate în Arhiva de război (Kriegsarchiv) a Arhivelor de stat ale Austriei.

Realizarea hărților a avut o motivație militară. În timpul Războiul de Șapte Ani, dus între 1756 și 1763, trupele austriece au simțit acut lipsa unor hărți precise. Ca urmare feldmareșalul Daun i-a propus în 1764 suveranei Maria Theresia să ordone ofițerilor din Statul Major General să cartografieze unitar toate țările componente ale Imperiului. Până la această dată, realizarea hărților era atribuțiunea proprietarilor funciari, care comandau hărți ale proprietăților lor. În data de 13 mai 1764, după ce a primit încuviițarea suveranei, Consiliul de război (Hofkriegsrat) a dat ordinele de începere a primei ridicări topografice generale. Lucrările au început în Boemia și Moravia.

Marele Principat al Transilvaniei la 1769-1773, (7063 × 5315 px) (CLICK!)

Ridicarea topografică iozefină, începută sub domnia Mariei Theresia, a fost terminată sub cea a lui Iosif al II-lea, Împărat Roman. Hărțile erau făcute la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri vienezi (ceea ce corespunde aproximativ cu scara de 1 : 28.800). Variațiile de altitudine erau redate prin hașuri și nu prin curbe de nivel. Având la bază aceste ridicări topografice, s-au confecționat hărți la scara de aproximativ 1 : 115.200. Și acest set este considerat ca fiind parte din Josephinische Landesaufnahme. Nu s-a făcut ridicarea topografică în Tirol, deoarece exista deja lucrarea cartografică Atlas Tyrolensis, realizată de cartografii Anich și Blasius Hueber în anul 1774, la scara de 1 : 103.800. În final, ridicarea topografică iozefină a avut ca rezultat peste 4000 de planșe, realizate în perioada 1764-1785. O parte din ele (realizate între 1769-1773) reprezintă Transilvania. Ulterior, până în 1806, s-au realizat și alte planșe cu teritoriile din sud-vestul Germaniei, porțiuni mici din Elveția, Franța și Veneția.

Cartuşul hărţii Transilvaniei (8386 × 5579 px) (CLICK!)

În funcție de talentul celor care le-au realizat, planșele diferă calitativ, atât grafic cât și tehnic. Neavând o bază de măsurare comună (triangulație), planșele nu pot fi asamblate într-o hartă mare. Inițial, setul de hărți a existat în numai două exemplare, unul pentru împărat și celălalt pentru conducerea militară. Ambele au fost ținute secrete. În 1807, au fost înlocuite prin ridicarea topografică realizată în timpul lui Francisc I al Austriei, denumită Ridicarea topografică franciscană (Franziszeische Landesaufnahme).
Sursa informaţiilor și a imaginilor: Wikipedia

Secţiunea 126 (în stânga-jos Maros Ludas) CLICK!

Josephinische Landesaufnahme, 1769-1773
Maros Ludas

Secţiunea 141 (în stânga-sus Maros Gese) CLICK!

Josephinische Landesaufnahme, 1769-1773
Maros Gese