Ştampile (7)

Ştampile din colecţia domnului arhivar Teofil Petrovan

Judecătoria rurală Luduş, Secţia cărţilor funduare
1943, D

Judecătoria districtuală Luduş
1896, R33mm

Judecătoria rurală Luduş
1938, R36mm

Ştampile (6)

Ştampile din colecţia domnului arhivar Teofil Petrovan

Judecătoria rurală Luduş (citaţie)
1932, D92x90mm

Judecătoria rurală Luduş
1932, R37mm

Judecătoria rurală Luduş, Secţia cărţilor funduare
1943, R37mm

Judecătoria rurală Luduş, Secţia cărţilor funduare
Pentru conformitate: Gavril Rancea
1943, D67x22mm

Ştampile (5)

Ştampile din colecţia domnului arhivar Teofil Petrovan

Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
Camera Agricolă a jud. Turda
Ocolul Agricol al Plăşii Luduş
1939, R38mm

Regiunea Agricolă Ludoşul de Mureş, Judeţul Turda-Arieş
1925, D

Judecătoria de Ocol Ludoşul de Mureş
1932, D

Ştampile (4)

Ştampile din colecţia domnului arhivar Teofil Petrovan

Şcoala Primară Reformată Luduş
În centru Református Ellemi Iskola
1929, R35mm

Şcoala Primară Reformată Luduş
În centru Református Ellemi Iskola
1929, R35mm, semnează director St. Labancz

Banca Federală „Zorile” Ludoşul de Mureş, Jud. Turda-Arieş
1928, D55x50mm

Federala „Zorile” Ludoşul de Mureş, Jud. Turda-Arieş
1928, D

Ştampile (3)

Ştampile din colecţia domnului arhivar Teofil Petrovan

Subinspectoratul P.P. şi E.E. Cluj-Turda
Subcentrul P.P. şi E.E. băieţi Luduş
1943, R34mm, semnează subinspector şcolar Ioan Deteşan

Gimnaziul de stat pentru băieţi Ludoşul de Mureş
1925, R34mm, semnează dir. I. German, secretar Gh. Munteanu

Gimnaziul Unic Luduş jud.Turda
1948, R29mm

Ştampile (2)

Ştampile din colecţia domnului arhivar Teofil Petrovan

Direcţiunea Şcoalei de Ucenici Industriali Luduş Judeţul Turda
1942, R37mm

Ministerul Muncii Serviciul Învăţămîntului Muncitoresc
Grupul Prof. de Ucenici Ind. şi Comercial Luduş
1948, R28mm

Grădina de copii Ludoşul de Mureş
1935, R35mm

Ştampile (1)

Încep astăzi o serie de postări dedicate ştampilelor vechi legate de Luduş. Acestea mi-au fost puse la dispoziţie cu amabilitate de domnul arhivar Teofil Petrovan, căruia ţin să-i mulţumesc şi pe această cale.

Comitetul Şcoalei Primare de Stat Luduş, jud. Turda
1939, R37mm

Stolul (de Străjeri) "Voivodul Mihai"
(al) Şcoalei Primare de Stat Luduş, (jud.) Turda
În centru stema „Straja Ţării”
1939, R34mm, semnează L. Şuşman, învăţător din Luduş

Şcoala primară de stat Ludoşul de Mureş
1937, R34mm, semnează A. Botezan, învăţător din Luduş

Casa Bignió (2)

Casa Dr. Bignió Béla

Carte poştală din colecţia prof. Călin Zborovsky

Staţia de tractoare Szabo

Doamna Iolanda Drăghici (născută Szabo) din Luduş mi-a pus la dispoziţie această interesantă fotografie realizată la 10 iulie 1939. Tatăl doamnei Iolanda, Szabo Francisc, deţinea la acea vreme o staţie de tractoare situată pe strada Gării nr. 21, în zona unde se află acum blocul 19 de pe bulevardul 1 Decembrie 1918, lângă Poştă.

Fotografia reprezintă familia Szabo împreună cu muncitorii angajaţi şi cele trei tractoare cu batozele pregătite pentru treierat. Doamna Szabo este în dreapta imaginii; la o săptămână după realizarea fotografiei a dat naştere fiicei sale Iolanda. Tractoarele erau marca Fordson, erau înmatriculate la Turda (Trd) şi se numeau Rici, Bubi şi Dandar.

Tractoarele Fordson au fost fabricate între 1917 şi 1964 de către Henry Ford & Son. Modelul N Standard, cel deţinut de familia Szabo, a fost fabricat din 1927 în Cork, Irlanda, iar din 1933 în Dagenham, Marea Britanie. Fordson Model N avea un motor de 27 CP, sistem de aprindere cu înaltă tensiune, pompă de apă şi apărători de noroi. Opţional, roţile de oţel puteau fi înlocuite cu roţi pneumatice.

Sursa imaginii: Wikipedia

Acţiuni feroviare

Aşa cum precizam într-o postare precedentă despre calea ferată, Societatea Căilor Ferate Locale Luduş-Bistriţa (Maros-Ludas Beszterczei Helyi Érdekü Vasut) a emis acţiuni pentru finanţarea construcţiei tronsonului Luduş – Măgheruş-Şieu. Am descoperit de curând o altă acţiune emisă de această societate.

Certificatul are valoarea nominală de 200 de guldeni austrieci şi este bilingv (maghiară / germană). A fost emis la Cluj în 7 noiembrie 1886. Are dimensiunile 33 x 25 cm, este tipărit în culorile verde şi negru, în fundal are imprimată valoarea nominală 200, este înseriat şi are o serie de ştampile a căror semnificaţie nu o cunosc.

Acţiune cu valoarea nominală de 200 guldeni, 1886
Sursa imaginii: Stamp Circuit

Poştale (6)

Carte poştală din 1874, circulată între Luduş şi Braşov; timbru cu valoarea de 2 creiţari, ştampilat cu o ştampilă circulară cu inscripţia Maros Ludas.

Sursa imaginii: Darabanth.hu

Poştale (5)

Şase timbre diverse din emisiuni ale Poştei Regale Maghiare între 1874-1894, cu valori de 5, 8, respectiv 20 creiţari, ştampilate cu o ştampilă circulară cu inscripţia Maros Ludas şi data expediţiei. Am decupat imaginea originală pentru o mai bună vizibilitate.

Sursa imaginii: Axioart

Poştale (4)

Reversul unei cărţi poştale scrisă la 20 mai 1921, circulată între Luduş şi Arad; 3 timbre din emisiunea Ferdinand cu valoarea de 10 bani fiecare, ştampilate cu o ştampilă circulară cu inscripţia Marosi Ludas şi data expediţiei. Mai sunt prezente ştampilele Cenzurat, Porto şi 20 bani, ultima dintre ele fiind o ştampilă de penalitate pentru francare insuficientă.

Imaginea mi-a fost semnalată de Puskás János Pál (mulţumesc!)

Sursa imaginii: Aucteam

Poştale (3)

Reversul unei cărţi poştale datată 1910, cu timbru cu valoarea nominală de 5 creiţari, cu ştampila Maros Ludas. Imaginea nu mai este disponibilă pe site-ul Delcampe.net

Sursa imaginii: Delcampe.net

Poştale (2)

Timbru cu valoarea nominală de 5 creiţari, emisiunea 1867, cu ştampila Maros Ludos.

Sursa imaginii: Stamp Circuit

Poştale (1)

Plic circulat Luduş – Bistriţa, la data de 18 aprilie 1896. Pentru expedierea în regim Express s-au adăugat 3 timbre de 5 creiţari (emisiunea 1889). Imaginea nu mai există pe site-ul unde era postată, se pare că am descărcat-o la timp.

Sursa imaginii: Stamp Circuit

Strada Regală

Postez astăzi încă două cărţi poştale deosebite descoperite de Puskás János Pál (mulţumesc!) Ambele reprezintă Strada Regală (Király Utca) şi au fost publicate de Glück József nyomda és papír kereskedésből (editură şi comerţ cu produse din hârtie).

Prima dintre ele este o vedere spre biserica romano-catolică. Remarcaţi animaţia străzii principale, adevărata inimă a oraşului. În prim-plan, în stânga, este prăvălia lui Mihály Móric – mai mult ca sigur un comerciant evreu, Móric fiind forma maghiară pentru Moritz.

Király utca / Strada Regală (1912)
Sursa imaginii: Darabanth

Cea de-a doua este o vedere din faţa bisericii romano-catolice. Amănunte interesante ar fi stâlpul de telegraf – deci înainte de 1918 existau la Luduş servicii de telegraf, poate şi telefon - precum şi prăvălia lui Hirsch József, un alt comerciant evreu. În ambele cărţi poştale apare un turn de lemn a cărui destinaţie îmi este necunoscută.

Király utca / Strada Regală (pre 1918, an necunoscut)
Sursa imaginii: Darabanth

Denumire (1)

Aş vrea să fac câteva consideraţii legate de denumirile celor două localităţi, aşa cum apar ele pe cele 70 de hărţi pe care le-am prezentat aici:

Luduş

1. În ceea ce priveşte Luduş, denumirea ce apare cu cea mai mare frecvenţă este Ludas (23 hărţi).
2. Denumirea Lûdas ce apare pe harta din 1567 a lui Matthias Zündt este cu siguranţă o formă pentru Ludas, de vreme ce şi celelalte denumiri ce conţin litera u sunt scrise cu û: Thorenbûrg, Claûsenbûrg, etc.
3. Denumirile Ludaz (2 hărţi), Ladas (1 hartă), pot fi considerate aproape sigur forme pentru Ludas ortografiate greşit. Hărţile pe care apar ele (1556 - Wolfgang Lazius, 1596 - Giovanni Antonio Magini, 1726 - Herman Moll) mai conţin multe alte denumiri scrise “după ureche”. Herman Moll denumea localitatea Ludas în 1712 şi Ladas în 1726.
4. Denumirea Ludaş este transcripţia fonetică în limba română pentru Ludas
5. Denumirea Ludasch, care apare pe 4 hărţi, este forma germană pentru Ludas.
6. Denumirea Lugas apare pe 16 hărţi. Nu am cunoştinţă de niciun document în care numele localităţii noastre să apară sub această formă, pe care eu o consider datorată efectului “copy-paste”. Hărţile din perioada respectivă (secolul 18) au fost realizate în marea lor majoritate nu de cartografi, ci de editori – care le-au copiat sau compilat după una sau mai multe hărţi mai vechi. O greşeală apărută pe una din hărţi a dus, după părerea mea, la propagarea în lanţ a erorii.
7. Pe alte hărţi din secolul 18 apare şi denumirea Ludas, iar Vincenzo Maria Coronelli (1696) scrie chiar ambele denumiri (Ludas, ò Lugas).
8. O dată cu Ridicarea topografică iosefină, prima hartă modernă a spaţiului transilvan, putem spune că sunt eliminate dubiile asupra denumirilor localităţilor. Formele ulterioare: Maros Ludas, M. Ludas, Máros Ludas, Maros Ludás, Maros-Ludas, Mar.-Ludas, Marosludas, sunt suficient documentate.
9. Nu sunt istoric, aşa că ar trebui să mă feresc să trag o concluzie; totuşi cred că cele expuse mai sus demonstrază destul de convingător faptul că forma de bază a denumirii localităţii a fost Ludas.

Gheja

1. Despre Gheja sunt mult mai puţine de spus, deoarece apare pe doar 14 hărţi, dintre care 6 moderne. Întâlnim trei forme ale numelui pe hărţile pre-iosefine: Gese, Geze, Gose.
2. Forma Gose este în mod cert ortografiată greşit şi provine din Gese.
3. Forma maghiară Gese şi cea germană Gesche se pronunţă la fel, Gheşe.
4. S-ar părea că formele Gese şi Geze au evoluat probabil în Gezse, pronunţat Gheje.
5. În acest caz, datele sunt mai mult decât insuficiente, aşa că mă limitez la supoziţia personală de mai sus.

Sumar

Închei astăzi (cel puţin deocamdată) capitolul dedicat hărţilor vechi pe care au fost reprezentate Luduş şi Gheja. Evident, dacă voi mai găsi astfel de hărţi le voi prezenta, atât pentru valoarea lor documentară, cât şi pentru cea artistică şi farmecul deosebit pe care aceste adevărate obiecte de artă îl au. Mai jos am alcătuit un sumar al denumirilor sub care apar cel două localităţi pe cele 70 de hărţi prezentate până acum.

Luduş

• Ludas: 1528 (Lazarus Secretarius), 1595 (Gerardus Mercator), 1630 (Henricus Hondius), 1640 (Matthäus Merian), 1647 (Willem Janszoon Blaeu şi Joan Blaeu), 1662 (Nicolaes Visscher I), 1664 (Wilhelm Pfann), 1664 (Jakob von Sandrart), 1664 (Emanuel Stenghri), 1664 (Nicolas Sanson), 1670 (Frederick de Wit), 1680 (Johannes Janssonius), 1683 (Johannes Janssonius van Waesbergen, Moses Pitt, Steven Swart), 1690 (Johann Hoffmann), 1691 (Placide de Sainte-Hélène), 1700 (Carel Allard), 1712 (Herman Moll), 1721 (Cóvens et Mortier), 1721 (Carel Allard), 1737 (Crépy éditeur), 1737 (Ignaz Gruber), 1738 (Ignaz Gruber), 1771 (Johann Michael Probst)
• Lûdas: 1567 (Matthias Zündt)
• Ludaz: 1556 (Wolfgang Lazius), 1596 (Giovanni Antonio Magini)
• Lugas: 1686 (Giovanni Giacomo de’ Rossi), 1689 (Fabius Antonius de Colloredo), 1696 (Nicolaes Visscher II), 1704 (Nicolas de Fer), 1705 (Gerard şi Leonardus Walck), 1709 (Cornelis Danckerts III), 1710 (Alexis-Hubert Jaillot), 1716 (Johann Baptist Homann), 1720 (Alexis-Hubert Jaillot), 1725 (Reinier şi Josua Ottens), 1726 (Johann Baptist Homann), 1735 (Nicolaes Visscher II), 1737 (Gottfried Jacob Haupt), 1740 (Matthäus Seutter), 1750 (Tobias Conrad Lotter), 1771 (Tobias Conrad Lotter)
• Ludas, ò Lugas: 1696 (Vincenzo Maria Coronelli)
• Ladas: 1726 (Herman Moll)
• Maros Ludas: 1769 (Ridicarea iozefină), 1860 (Josef Scheda), 1916
• Ludasch: 1789 (Anton von Wenzely), 1790 (Joseph Wussin şi Anton von Wenzely), 1802 (Ferdinand Götze), 1804 (Johann Walch)
• M. Ludas: 1853 (John Wilson Lowry)
• Máros Ludas: 1883 (Baedecker), 1891 (C. Vogel)
• Maros Ludás: 1891 (Rand, McNally & Co.)
• Maros-Ludas: 1901 (Velhagen & Klasing)
• Mar.-Ludas: 1910 (Monarchia III. katonai felmérése)
• Ludaş: 1915 (col. C. Teodorescu)
• Marosludas: 1929 (F.A. Brockhaus)
• Luduş: 1956 (harta militară americană), 1965 (harta operaţională de navigaţie), 1975 (harta miltară sovietică)

Gheja

• Gese: 1709 (Johann Christoph Müller), 1717 (Petrus Schenk), 1720 (Johann Baptist Homann)
• Geze: 1717 (Petrus Schenk), 1730 (Johann Andreas Pfeffel), 1737 (Johann van der Bruggen)
• Gose: 1740 (Lieut. Geyer), 1784 (Paolo Santini şi Giuseppe Antonio Remondini)
• Maros Gese: 1769 (Ridicarea iozefină)
• Gesche: 1789 (Anton von Wenzely)
• Mar.-Gezse: 1910 (Monarchia III. katonai felmérése)
• Gheja: 1956 (harta militară americană), 1965 (harta operaţională de navigaţie), 1975 (harta miltară sovietică)

Harta militară sovietică

O hartă foarte interesantă şi detaliată, care mi-a fost semnalată de prof. Antoniu Berar (mulţumesc!) Datele mele despre această hartă sunt extrem de sumare. A apărut în septembrie 1975, a fost realizată la scara 1 : 50.000, utilizează sistemul topografic de coordonate militar sovietic, iar toponimele sunt scrise cu litere chirilice. Coala ce reprezintă Luduş şi Gheja este codificată L 35-49-3, iar coala ce reprezintă Roşiori, Avrămeşti, Fundătură, Cioarga este codificată L 35-49-1.

Harta militară sovietică, 1975 / Luduş

Harta militară sovietică, 1975 / Gheja

Harta militară sovietică, 1975 / Roşiori

Harta militară sovietică, 1975 / Avrămeşti

Harta militară sovietică, 1975 / Fundătură

Harta militară sovietică, 1975 / Cioarga

Sursa hărţii: Maps for the world
Pentru a downloada harta completă (3201 x 3099 px), click AICI