Contrabandă cu tutun

Într-o publicaţie din 1867 apărea o ştire referitoare la un contrabandist de tutun capturat în zona noastră. Puskás János Pál mi-a semnalat-o, iar Mészáros Zoltán Zsolt a făcut două traduceri în română, prima în spiritul epocii iar a doua în limba actuală. De remarcat umorul autorului şi stilul de tabloid al ştirii!

Sursa imaginii: Timelord

Siuret de băgău turcesc în Luduş

Un negustor valah din Braşov căra două măji de tutun turcesc pe o căruţă secuiască către Turda. În cale i-o ieşit finanţu’ şi l’o ’ntors la Luduş, unde toţi s-o aciuat la o crâşmă. Norodul unguresc şi valah de acolo tocmai era prins în dănţuială, ca doar era duminică. Petrecăreţii din Luduş, aflând de tărăşenia cu finanţul, s-au năpustit asupra căruţei, o împrăştiat şi o şi cărat acasă băgăul iar pă finanţişti i-o luat în şuturi. După aceasta, valahii şi ungurii s-o îmbrăţişat şi împreuna au blagoslovit ministeriatul unguresc.

Recoltare de tutun turcesc în Luduş

Un comerciant român din Braşov transporta, pe un atelaj secuiesc, două sute de kilograme de tutun turcesc spre Turda. A fost oprit de perceptorii de impozite şi obligat să se întoarcă la Luduş, unde toţi au tras la un restaurant. Fiind duminică, lumea din Luduş, maghiari şi români, tocmai se îndeletniceau cu dansul în restaurant. Petrecăreţii, auzind de beleaua comerciantului român, au ieşit în piaţă şi au devalizat atelajele, carând acasă cât au putut din marfă, tragându-le şuturi la perceptori. După acesta, întorcandu-se în local, maghiarii şi românii s-au îmbraţişat şi au lăudat împreună organele fiscale maghiare.

Farmacia Barla

Farmacia Barla era situată pe strada Republicii, în clădirea în care se află în prezent sediul UDMR. În perioada comunistă a funcţionat ca spaţiu comercial cu diverse destinaţii. În imagine este prezentat un plic cu antet, necirculat, inscripţionat bilingv, ilustrat cu o frumoasă gravură reprezentând farmacia aşa cum arăta ea în perioada interbelică.

Această ilustraţie inedită a fost descoperită de Puskás János Pál.

Sursa: Magazinul colecţionarilor

Apel

Comunitatea evreiască din Luduş număra în ultimul sfert al secolului XIX doar 53 familii. Nu-și permiteau să construiască propria sinagoga şi se rugau în locaţii închiriate. În 1886, din cauza mijloacelor financiare limitate și din dorința de a avea propria sinagogă, ei au format un comitet de construcţie şi au distribuit un apel în maghiară şi ebraică pentru strângere de fonduri în comunitățile evreiești mai bogate din întreaga Ungarie. Pentru a preveni strângerea frauduloasă de fonduri, doar cei care primeau personal formularul semnat și erau în posesia acestuia erau autorizaţi pentru a strânge fonduri, iar fiecare donație trebuia să fie certificată de către reprezentanții comunității evreiești din Luduş. Pe revers este un formular de înregistrare a donațiilor și a numelor donatorilor.

Sursa: YIVO

Acest formular special a fost trimis comunităţii evreieşti din Szeged, în speranța că această comunitate va contribui cu fonduri. În memoria lui Herbert Offen, familia Offen a donat acest document rar Arhivelor YIVO (Institute for Jewish Research).

Marii proprietari de terenuri agricole

La sfârşitul secolului XIX, în regatul maghiar s-a realizat un recensământ al proprietăţilor agricole, finalizat în 1895. Prelucrarea rezultatelor a mai durat 2 ani, astfel încât în 1897 a apărut la editura Pesti Könyvnyomda-Részvény-Társaság din Budapesta A magyar korona országainak mezőgazdasági statisztikája (aprox. Statistici agricole ale ţinuturilor coroanei maghiare). Lucrarea a fost editată şi publicată de A Magyar Kir. Központi Statisztikai Hivatal (Biroul central regal maghiar de statistică).

În volumul 2, Gazdacímtár (Registrul proprietarilor), găsim informaţii interesante despre marii proprietari din Luduş şi Gheja. Înregistrările cuprind suprafeţele de pământ arabil, grădină, luncă, vie, păşune, pădure, alte suprafeţe, total, precum şi inventarul maşinilor agricole, atelajelor şi animalelor. Au fost înregistrate proprietățile funciare de peste 100 de iugăre (1 iugăr cadastral maghiar / vienez = 1600 stânjeni pătrați = 0.5755 hectare). Suprafeţele de mai jos sunt cele totale, exprimate în iugăre.

Gheja (comitatul Alba de Jos, plasa Ocna-Mureş, bl. 2 p. 464)

• Balla Pál (administrator) 402
• Bánffi János báró (baron; proprietar) 422
• Bethlen Sándor gróf (conte; proprietar) 644
• Csontos István (proprietar şi arendaş) 130

Luduş (comitatul Turda-Arieş, plasa Luduş, bl. 2 p. 522)

• Eczken Sándor (proprietar) 1406
• Keresztes Áron (proprietar) 405
• Lefkovicz Herman (arendaş) 544
• Özv. Rusz Juonné (văduva lui Rus Ioan) 323
• Solomon Miklós (Nicolae Solomon, protopop greco-catolic) 274

Sursa imaginilor: KlimoTheca