Copy-Paste

… sau contribuţii istorice ale unui profesor de fizică

În preumblările mele pe net în căutare de informaţii despre Luduş, am ajuns şi pe Wikipedia, unde am întâlnit următorul text: Ludușul este pomenit prima dată conform documetelor [sic!] istorice în 1330. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Plehanus de Ludas 1330, Decime de Ludas Regis 1333, Ludas 1377, Lwasz 1481, Ludes 1532, Ludas 1733, Nagy Ludas 1750, Marosludas 1888, Ludaș-Mureș și Ludoșul de Mureș 1925 și în 1928 Luduș - formă care nu s-a mai schimbat până astăzi.

Continuând căutările, am întâlnit acelaşi text (ca atare sau uşor cosmetizat – ca formă, nu ca fond), pe site-urile unor instituţii publice, organizaţii, firme, pe bloguri sau reţele de socializare. Câteva exemple de site-uri dintre zecile similare descoperite: Primăria oraşului Luduş, Primăria online - Portalul primăriilor, E-Comunitate, Reţeaua Electronică a Comunităţii Locale Luduş, Luduş - Info (pagină Facebook). De asemenea, textul cu pricina apare şi în “Monografia oraşului Luduş”, Ed. Nico, 2008, pag. 90. Nu am putut identifica bulgărele de la care a pornit avalanşa, cert este că erorile din textul amintit s-au propagat prin efectul “Copy-Paste” cu o viteză de invidiat.

Să o iau molcom şi ardeleneşte şi să explic în ce constau erorile:

1. “Ludușul este pomenit prima dată conform documetelor [sic!] istorice în 1330.” După ştiinţa mea, nu există un astfel de document. Primul document recunoscut de istorici în care apare numele Luduş (de fapt, “valea Luduşului”) este un proces-verbal încheiat cu ocazia delimitării hotarului dintre Sânger şi Bogata, ce datează din 1333. În anul 2008, Primăria oraşului a organizat festivităţile prilejuite de aniversarea a 675 de ani de la prima atestare documentară a Luduşului (1333). Cu toate acestea, pe site-ul primăriei apare textul de mai sus, continuat cu “De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Plehanus de Ludas 1330 […]”.
2. “[…] Plehanus de Ludas 1330”. În primul rând, nu este vorba de “plehanus” (cuvânt inexistent în latină), ci de “plebanus” [lat., aprox. preot (catolic), parohie (catolică)]. Rezultă că ar fi atestată parohia catolică din Luduş… Luduşul a fost o aşezare locuită în covârşitoare majoritate de români (peste 95%) până la colonizarea de la începutul secolului XX. De unde parohie catolică la 1330? Cei câţiva catolici participau la slujbe la biserica din Bogata. Eroarea apare şi în paginile Wikipedia în engleză (1330 - First mentioned as Plehanus de Ludas) şi franceză (La première mention écrite de la ville date de 1330 sous le nom de Plehanus de Ludas) – iarăşi Copy-Paste…
3. “Decime de Ludas Regis 1333”. Nici acum nu este vorba de o denumire, ci de zeciuiala datorată de locuitorii Ludas-ului regal bisericii catolice. În primul rând, documentul de la 1333 despre care aminteam mai sus nu pomeneşte de Ludas Regis, în al doilea rând Luduş a fost domeniu regal doar unele perioade din secolul al 17-lea.
4. “Lwas”, altă aiureală, este vorba de “Lwdas” - aici nici măcar "Copy" n-a funcţionat.
5. Exemplele ar putea continua…

Atunci când se începe o cercetare privind denumirile purtate peste ani de o localitate din Transilvania, punctul de plecare obligatoriu este cartea de referinţă a lui Coriolan Suciu, “Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania”, 2 vol., Ed. Academiei RSR, Bucureşti 1967-68. În volumul I, la Luduş găsim: “Luduş, Murăş-Luduş, Ludoşul de Murăş, oraş raional, reşedinţa raionului Luduş, R. Mureş-Autonomă Maghiară. 1377 poss. Ludas, 1439 poss. Lwdas (Csánki ,V. 719), 1461 census quinquagesimalis de Ludas (Pâclişanu 603), 1733 Ludas (c.K.), 1750 Ludos (c.A.), 1760-1762 Maros-Ludas (c.B.), 1854 Maros Ludos, Ludos (Bul. 62).”

Căutând la Ludoş, sat din judeţul Sibiu, găsim: “1330 plebanus de Ludas, 1333 decime de Ludas Regis, 1382 Lwdas, 1481 Lwdasz, 1532 Ludes, 1733 Ludos” (op.cit., vol. I, pag. 364).

Şi se făcu lumină! Cel / cea care a întocmit textul pe care l-am pus în discuţie a folosit o metodă interesantă, dar fără nicio legătură cu ştiinţa: a pus într-o pălărie denumirile istorice ale celor două localităţi, le-a amestecat bine şi a extras în ordine cronologică o parte dintre ele. Aş putea încerca să-i găsesc o scuză: într-o vreme, ambele localităţi s-au numit Ludoş. Ce nu pot scuza este faptul că d-l Suciu scrie mai mult decât clar: “Luduş, Murăş-Luduş, Ludoşul de Murăş […]”. Cum să-l confunzi cu Ludoşul de Sibiu? Nu pot sa scuz nici faptul că informaţiile au fost folosite fără menţionarea sursei. Chiar trebuie să vină un profesor de fizică să atragă atenţia asupra unor aberaţii de ordin istoric?

Denumire (1)

Aş vrea să fac câteva consideraţii legate de denumirile celor două localităţi, aşa cum apar ele pe cele 70 de hărţi pe care le-am prezentat aici:

Luduş

1. În ceea ce priveşte Luduş, denumirea ce apare cu cea mai mare frecvenţă este Ludas (23 hărţi).
2. Denumirea Lûdas ce apare pe harta din 1567 a lui Matthias Zündt este cu siguranţă o formă pentru Ludas, de vreme ce şi celelalte denumiri ce conţin litera u sunt scrise cu û: Thorenbûrg, Claûsenbûrg, etc.
3. Denumirile Ludaz (2 hărţi), Ladas (1 hartă), pot fi considerate aproape sigur forme pentru Ludas ortografiate greşit. Hărţile pe care apar ele (1556 - Wolfgang Lazius, 1596 - Giovanni Antonio Magini, 1726 - Herman Moll) mai conţin multe alte denumiri scrise “după ureche”. Herman Moll denumea localitatea Ludas în 1712 şi Ladas în 1726.
4. Denumirea Ludaş este transcripţia fonetică în limba română pentru Ludas
5. Denumirea Ludasch, care apare pe 4 hărţi, este forma germană pentru Ludas.
6. Denumirea Lugas apare pe 16 hărţi. Nu am cunoştinţă de niciun document în care numele localităţii noastre să apară sub această formă, pe care eu o consider datorată efectului “copy-paste”. Hărţile din perioada respectivă (secolul 18) au fost realizate în marea lor majoritate nu de cartografi, ci de editori – care le-au copiat sau compilat după una sau mai multe hărţi mai vechi. O greşeală apărută pe una din hărţi a dus, după părerea mea, la propagarea în lanţ a erorii.
7. Pe alte hărţi din secolul 18 apare şi denumirea Ludas, iar Vincenzo Maria Coronelli (1696) scrie chiar ambele denumiri (Ludas, ò Lugas).
8. O dată cu Ridicarea topografică iosefină, prima hartă modernă a spaţiului transilvan, putem spune că sunt eliminate dubiile asupra denumirilor localităţilor. Formele ulterioare: Maros Ludas, M. Ludas, Máros Ludas, Maros Ludás, Maros-Ludas, Mar.-Ludas, Marosludas, sunt suficient documentate.
9. Nu sunt istoric, aşa că ar trebui să mă feresc să trag o concluzie; totuşi cred că cele expuse mai sus demonstrază destul de convingător faptul că forma de bază a denumirii localităţii a fost Ludas.

Gheja

1. Despre Gheja sunt mult mai puţine de spus, deoarece apare pe doar 14 hărţi, dintre care 6 moderne. Întâlnim trei forme ale numelui pe hărţile pre-iosefine: Gese, Geze, Gose.
2. Forma Gose este în mod cert ortografiată greşit şi provine din Gese.
3. Forma maghiară Gese şi cea germană Gesche se pronunţă la fel, Gheşe.
4. S-ar părea că formele Gese şi Geze au evoluat probabil în Gezse, pronunţat Gheje.
5. În acest caz, datele sunt mai mult decât insuficiente, aşa că mă limitez la supoziţia personală de mai sus.

Sumar

Închei astăzi (cel puţin deocamdată) capitolul dedicat hărţilor vechi pe care au fost reprezentate Luduş şi Gheja. Evident, dacă voi mai găsi astfel de hărţi le voi prezenta, atât pentru valoarea lor documentară, cât şi pentru cea artistică şi farmecul deosebit pe care aceste adevărate obiecte de artă îl au. Mai jos am alcătuit un sumar al denumirilor sub care apar cel două localităţi pe cele 70 de hărţi prezentate până acum.

Luduş

• Ludas: 1528 (Lazarus Secretarius), 1595 (Gerardus Mercator), 1630 (Henricus Hondius), 1640 (Matthäus Merian), 1647 (Willem Janszoon Blaeu şi Joan Blaeu), 1662 (Nicolaes Visscher I), 1664 (Wilhelm Pfann), 1664 (Jakob von Sandrart), 1664 (Emanuel Stenghri), 1664 (Nicolas Sanson), 1670 (Frederick de Wit), 1680 (Johannes Janssonius), 1683 (Johannes Janssonius van Waesbergen, Moses Pitt, Steven Swart), 1690 (Johann Hoffmann), 1691 (Placide de Sainte-Hélène), 1700 (Carel Allard), 1712 (Herman Moll), 1721 (Cóvens et Mortier), 1721 (Carel Allard), 1737 (Crépy éditeur), 1737 (Ignaz Gruber), 1738 (Ignaz Gruber), 1771 (Johann Michael Probst)
• Lûdas: 1567 (Matthias Zündt)
• Ludaz: 1556 (Wolfgang Lazius), 1596 (Giovanni Antonio Magini)
• Lugas: 1686 (Giovanni Giacomo de’ Rossi), 1689 (Fabius Antonius de Colloredo), 1696 (Nicolaes Visscher II), 1704 (Nicolas de Fer), 1705 (Gerard şi Leonardus Walck), 1709 (Cornelis Danckerts III), 1710 (Alexis-Hubert Jaillot), 1716 (Johann Baptist Homann), 1720 (Alexis-Hubert Jaillot), 1725 (Reinier şi Josua Ottens), 1726 (Johann Baptist Homann), 1735 (Nicolaes Visscher II), 1737 (Gottfried Jacob Haupt), 1740 (Matthäus Seutter), 1750 (Tobias Conrad Lotter), 1771 (Tobias Conrad Lotter)
• Ludas, ò Lugas: 1696 (Vincenzo Maria Coronelli)
• Ladas: 1726 (Herman Moll)
• Maros Ludas: 1769 (Ridicarea iozefină), 1860 (Josef Scheda), 1916
• Ludasch: 1789 (Anton von Wenzely), 1790 (Joseph Wussin şi Anton von Wenzely), 1802 (Ferdinand Götze), 1804 (Johann Walch)
• M. Ludas: 1853 (John Wilson Lowry)
• Máros Ludas: 1883 (Baedecker), 1891 (C. Vogel)
• Maros Ludás: 1891 (Rand, McNally & Co.)
• Maros-Ludas: 1901 (Velhagen & Klasing)
• Mar.-Ludas: 1910 (Monarchia III. katonai felmérése)
• Ludaş: 1915 (col. C. Teodorescu)
• Marosludas: 1929 (F.A. Brockhaus)
• Luduş: 1956 (harta militară americană), 1965 (harta operaţională de navigaţie), 1975 (harta miltară sovietică)

Gheja

• Gese: 1709 (Johann Christoph Müller), 1717 (Petrus Schenk), 1720 (Johann Baptist Homann)
• Geze: 1717 (Petrus Schenk), 1730 (Johann Andreas Pfeffel), 1737 (Johann van der Bruggen)
• Gose: 1740 (Lieut. Geyer), 1784 (Paolo Santini şi Giuseppe Antonio Remondini)
• Maros Gese: 1769 (Ridicarea iozefină)
• Gesche: 1789 (Anton von Wenzely)
• Mar.-Gezse: 1910 (Monarchia III. katonai felmérése)
• Gheja: 1956 (harta militară americană), 1965 (harta operaţională de navigaţie), 1975 (harta miltară sovietică)

Harta militară sovietică

O hartă foarte interesantă şi detaliată, care mi-a fost semnalată de prof. Antoniu Berar (mulţumesc!) Datele mele despre această hartă sunt extrem de sumare. A apărut în septembrie 1975, a fost realizată la scara 1 : 50.000, utilizează sistemul topografic de coordonate militar sovietic, iar toponimele sunt scrise cu litere chirilice. Coala ce reprezintă Luduş şi Gheja este codificată L 35-49-3, iar coala ce reprezintă Roşiori, Avrămeşti, Fundătură, Cioarga este codificată L 35-49-1.

Harta militară sovietică, 1975 / Luduş

Harta militară sovietică, 1975 / Gheja

Harta militară sovietică, 1975 / Roşiori

Harta militară sovietică, 1975 / Avrămeşti

Harta militară sovietică, 1975 / Fundătură

Harta militară sovietică, 1975 / Cioarga

Sursa hărţii: Maps for the world
Pentru a downloada harta completă (3201 x 3099 px), click AICI