După cum spuneam şi în postarea dedicată lui Gerardus Mercator (1512-1594), superba hartă a Transilvaniei realizată de el a fost copiată de nenumărate ori de cartografi timp de un secol. Printre aceste copii se numără şi cele realizate de Henricus Hondius, Willem Janszoon Blaeu şi Joan Blaeu, Johannes Janssonius, Johannes Janssonius van Waesbergen, Moses Pitt, Steven Swart. Voi prezenta în continuare aceste cópii (reunite sub titlul generic de Hărţile Mercator), împreună cu istoricul publicării lor.
1630, Henricus Hondius : Transylvania
Henricus Hondius II sau Hendrik Hondius cel Tânăr (1597, Amsterdam – 16 August 1651, Amsterdam) a fost un gravor, cartograf şi editor olandez. A fost fiul celebrului cartograf Jodocus Hondius. Iniţial, Hendrik a participat la afacerile familiei, dar în 1621 şi-a deschis propria firmă. În 1641 a publicat Atlasul Mercator-Hondius.
Transylvania, 1630 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas
Harta a apărut în 1630 în Amsterdam (Amstelodami : excusum apud Henricum Hondium sub insigno atlantis : cum priuilegio / per Gerardum Mercatorem). A fost executată la scara 1 : 790.000, gravată în aramă şi ocupă o coală cu dimensiunile 32 x 41 cm (E 22°30’-E 26°00’/N 48°00’-N 45°00’). Este o copie identică a hărţii lui Gerhard Mercator (1512-1594), apărută în Gerardi Mercatoris atlas sive cosmographicae meditationes de fabrica mundi et fabricati figura.
Transylvania, 1630 (cartuş)
Sursa hărţii: Der Online-Katalog des Bibliotheksverbunds Basel Bern
Pentru harta completă cu zoom, click AICI
1647, Willem Janszoon Blaeu şi Joan Blaeu : Transylvania Sibenburgen
Willem Janszoon Blaeu (1571, Uitgeest sau Alkmaar – 21 octombrie 1638, Amsterdam), a fost un cartograf şi editor olandez. Între 1594 şi 1596 a fost elev al lui Tycho Brahe şi s-a calificat ca fabricant de instrumente şi globuri geografice. Întors în Ţările de Jos, a creat hărţi şi globuri pământeşti şi a publicat hărţi în format atlas, cum ar fi Atlas Novus (1635). În 1633 he a fost numit cartograf al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ca editor a publicat lucrări de Willebrord Snell, Adriaan Metius, Gerhard Johann Vossius şi Pieter Corneliszoon Hooft. A avut doi fii, Johannes şi Cornelis, care i-au continuat activitatea.
Joan Blaeu (sau Johann, 23 septembrie 1596, Alkmaar – 28 may 1673, Amsterdam) a fost un cartograf şi editor olandez, fiul lui Willem Blaeu. În 1620 a devenit doctor în drept, dar s-a alăturat tatălui său. În 1635 cei doi au publicat Atlas Novus (Theatrum orbis terrarum, sive, Atlas novus) în două volume. Joan a devenit şi el cartograf oficial al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Harta lumii a lui Blaeu, Nova et Accuratissima Terrarum Orbis Tabula, incorporating the discoveries of Abel Tasman, a fost publicată în 1648. În 1649 Joan Blaeu a publicat o colecţie de hărţi ale oraşelor olandeze, numită Tooneel der Steeden (Vederi ale oraşelor). În 1654 a publicat primul atlas al Scoţiei, iar în 1662 a reeditat Atlas Novus, cunoscut şi ca Atlas Maior, în 11 volume plus unul pentru oceane.
Transylvania Sibenburgen, 1647 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas
Harta a fost gravată pe aramă, colorată manual, are dimensiunile 36 x 48 cm şi este realizată la scara 1 : 690.000. A apărut în 1647 la Amsterdam în Novvus Atlas, volumul 1 (Amsterdami : apud Guiljelmum et Ioannem Blaeu). Cartuşul este plasat în dreapta-jos, conţine titlul, are deasupra stema familiei Bathory şi este încadrat de două personaje feminine. Sub cartuş se află scala, în mile germane. Cu excepţia cartuşului, harta este o copie a hărţilor Mercator-Hondius.
Transylvania Sibenburgen, 1647 (cartuş)
Sursa hărţii: Der Online-Katalog des Bibliotheksverbunds Basel Bern
Pentru harta completă cu zoom, click AICI
1680, Johannes Janssonius : Transylvania Sibenburgen
Johannes Janssonius (sau Jan Janszoon; 1588, Arnhem – 11 iulie 1664, Amsterdam) a fost un cartograf olandez. A fost fiul lui Jan Janszoon cel Bătrân, editor şi librar. În 1612 s-a căsătorit cu Elisabeth de Hondt, fiica lui Jodocus Hondius. A realizat primele hărţi în 1616; în 1623 a deschis o librărie în Frankfurt am Main, iar mai apoi şi în Danzig, Stockholm, Copenhagen, Berlin, Königsberg, Geneva şi Lyon. În anii 1630 s-a asociat cu cumnatul său Henricus Hondius şi au publicat împreună atlasul Mercator/Hondius/Janssonius.
Sub conducerea lui Janssonius, atlasul s-a mărit treptat; redenumit Atlas Novus, avea în 1638 trei volume, din care unul dedicat Italiei. În 1646 a mai adăugat un al patrulea volum ce cuprindea hărţile ţinuturilor engleze, la un an după ediţia lui Willem Blaeu. Hărţile lui Janssons sunt similare cu ale lui Blaeu şi a fost deseori acuzat că le-a copiat, deşi unele dintre ele le precedă pe ale lui Blaeu sau acoperă alte ţinuturi. În 1660 atlasul primea numele Atlas Major, avea 11 volume, conţinând lucrările a peste 100 de cartografi şi gravori. Includea o descriere a “majorităţii oraşelor din lume” (Townatlas), a lumii apelor (Atlas Maritimus cu 33 de hărţi) şi a Lumii Vechi (60 de hărţi). Cel de-al unsprezecelea volum era Atlasul Cerurilor de Andreas Cellarius. Ediţiile au fost tipărite în olandeză, latină, franceză sau germană. După moartea lui Janszoon, editura a fost preluată de ginerele său, Johannes van Waesbergen.
Transylvania Sibenburgen, 1680 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas
Harta a apărut în 1680 în Amsterdam (Amstelodami : apud Ioannem Ianssonium : per Gerardum Mercatorem Cum Priuilegio), în Joannis Janssonii novus atlas. A fost executată la scara 1 : 790.000, gravată în aramă şi ocupă o coală cu dimensiunile 32 x 41 cm. Este o copie identică a hărţii lui Willem Janszoon Blaeu şi Joan Blaeu.
Transylvania Sibenburgen, 1680 (cartuş)
Sursa hărţii: Der Online-Katalog des Bibliotheksverbunds Basel Bern
Pentru harta completă cu zoom, click AICI
1683, Janssonius van Waesbergen, Pitt, Swart : Nova et accurata Transylvaniæ descriptio
Johannes Janssonius van Waesbergen (c.1616–1681) a fost un tipograf, editor şi librar olandez, activ între 1642 şi 1681. În 1664 a moştenit multe dintre matriţele socrului său, renumitul Jan Janssonius şi a început să republice hărţile acestuia. În 1676 matriţele au fost vândute lui Petrus Schenk şi Gerard Valck, care au reeditat şi ei hărţile lui Janszon.
Moses Pitt (c. 1639, St. Teath – 1697, Londra) a fost un librar şi tipograf cunoscut pentru Atlas of the World, cunoscut astăzi ca English Atlas, un proiect susţinut de Royal Society şi în special de Christopher Wren. Atlasul ar fi trebuit să aibă 12 volume, dar costurile estimate de Pitt la 1000£ per volum l-au dus la faliment după apariţia a doar 4 volume.
Steven Swart (1641-1683) a fost un editor englez, asociat pentru o perioadă cu Janssonius van Waesbergen şi Moses Pitt pentru producerea Atlasului.
Nova et accurata Transylvaniæ descriptio, 1683 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas
Lucrarea Descrierea nouă şi precisă a Transilvaniei a apărut în 1683 la Oxford în The English Atlas vol. 3, no. 16. A fost gravată pe aramă la scara 1 : 690.000 şi ocupă o coală cu dimensiunile 37 x 47 cm. În dreapta-jos se află cartuşul, sub forma unui medalion decorat şi încadrat de figuri alegorice, iar dedesubt scala hărţii. În dreapta-sus se află stema familiei Bathory. Harta este detaliată, frumos gravată, iar toponimele sunt în latină, germană şi maghiară.
Nova et accurata Transylvaniæ descriptio, 1683 (cartuş)
Nova et accurata Transylvaniæ descriptio, 1683 (stemă)
Sursa hărţii: Der Online-Katalog des Bibliotheksverbunds Basel Bern
Pentru harta completă cu zoom, click AICI
- Follow Us on Twitter!
- "Join Us on Facebook!
- RSS
Contact