1640, Matthäus Merian

Transylvania Sibenburgen

Matthäus Merian der Ältere (Matthäus Merian cel Bătrân, 22 septembrie 1593, Basel – 19 iunie 1650, Bad Schwalbach) a fost un gravor de origine elvețiană care a lucrat în Frankfurt, unde a condus, de asemenea, o editură. Împreună cu Martin Zeiler (1589 – 1661, geograf german), iar mai târziu (circa 1640), cu fiul său, Matthäus Merian der Jüngere, (adică cel Tânăr, 1621-1687), el a realizat seria de 21 de volume volume cunoscută sub numele de Germaniae Topographia. Aceasta includea numeroase vederi şi planuri ale orașelor, precum și hărți ale majorității țărilor și o hartă a lumii. Lucrarea a cunoscut o mare popularitate, fiind publicată în mai multe ediţii.

Transylvania Sibenburgen, 1640 (detaliu)
Aproximativ în centru: Ludas

Harta Transilvaniei a lui Merian (1640) copiază aproape în detaliu harta lui Blaeu, la rândul ei o copie aproape identică a hărţilor Mercator / Hondius. Diferă foarte puţin cartuşul decorativ din dreapta-jos (lipseşte de sub scara hărţii inscripţia Amsterdami, apud Guilhebnum et Ioannem Blaeu), precum şi coloraţia realizată de mână; au fost publicate şi versiuni necolorate.

Transylvania Sibenburgen, 1640 (cartuş)

Sursa hărţii: Barry Lawrence Ruderman Antique Maps Inc.
Pentru Transylvania Sibenburgen (1560 x 1240 px), click AICI

1596, Giovanni Antonio Magini

Hvngaria et Transylvania

Giovanni Antonio Magini (lat. Maginus, 13 iunie 1555, Padua – 11 februarie 1617, Bologna) a fost un important cartograf, gravor, astrolog, astronom și matematician italian. Magini a fost șeful catedrei de matematică de la Universitatea din Bologna, o poziție pentru care a fost preferat în detrimentul lui Galileo Galilei. A fost, de asemenea, primul italian care a realizat un atlas al țării sale (Atlante Geografico d'Italia), publicat postum de fiul său în 1620.

Hvngaria et Transylvania, 1596 (detaliu)
Aproximativ în centru Ludaz

Magini este cel mai bine cunoscut pentru ediția sa de mărime redusă a Geographiae a lui Ptolemeu, publicată în 1596 la Veneţia. Hărţile au fost gravate în aramă de către Girolamo Porro. În anul următor, Leonardo Cernoti traduce ediţia latină a lui Magini în italiană, iar Giovanni Battista Galignani şi Giorgio Galignani o publică la Veneţia în 1598 (Geografia cioe Descrittione Universale della Terra | Nuovamente | Rincontrati, & Corretti | Gio. Ant. Magini | Opera | Tradotta dal R.D. Leonardo Cernoti). Această ediţie conţinea o hartă pe coală completă şi 63 pe jumătate de coală, gravate în aramă; 27 erau hărţi ale lui Ptolemeu şi 37 hărţi moderne.

Sursa hărţii: Barry Lawrence Ruderman Antique Maps Inc.
Pentru Hvngaria et Transylvania, 1596 (1185 x 900 px), click AICI

Sursa hărţii: Antiquariat Reinhold Berg
Pentru Hvngaria et Transylvania, 1598 (907 x 1276 px), click AICI

1595, Gerardus Mercator

Transylvania

La sfârşitul secolului 16, celebrul cartograf Mercator realiza o superbă hartă a Transilvaniei. Gerardus Mercator (5 martie 1512, Rupelmonde, Flandra - 2 decembrie 1594, Duisburg, Germania) a fost cartograf, filozof şi matematician. Se numea de fapt Gerard de Cremer, numele latinizat fiind o traducere a cuvântului Kramer din germană, care înseamnă negustor. Este cunoscut în special pentru proiecţia Mercator, o proiecţie cilindrică a hărţilor, devenită astăzi standard. A fost primul care a utilizat termenul atlas pentru o colecţie de hărţi.

Transylvania (detaliu)
Aproximativ în centru Ludas

Mercator a început publicarea atlasului său, Atlas sive Cosmographicae Meditationes de Fabrica Mvndi et Fabricati Figvra, în 1578. Atunci a apărut prima parte, Tabulae Geographicae C. Ptolemei ad mentem autoris restitutae et emendatae, conţinând hărţile lui Ptolemeu, corectate. A mai publicat continuări în 1585 şi în 1589. Hărţile neterminate (printre care şi cea a Transilvaniei) au fost completate şi publicate postum de fiul său Rumold în 1595. În 1604, plăcile de cupru pentru atlas au fost cumpărate de Jodocus Hondius și Cornelis Claesz. În 1606, Hondius a realizat o ediție complet revizuită a atlasului lui Mercator (numit astăzi atlasul Mercator-Hondius), utilizând gravurile acestuia.

Transylvania (detaliu)
Cartuşul din dreapta-jos

Printre hărţile lui Mercator se află şi Transylvania. Harta are dimensiunile 33.6 x 42.5 cm şi este realizată la scara 1:850.000 (7.5 cm = 8 miliaria Germanica communia). În colţul dreapta-jos se află un cartuş bogat ornamentat, cu denumirea hărţii, iar dedesubt indicaţia de scară Miliaria Germanica com:[munia], iar în colţul stânga-jos inscripţia Per Gerardum Mercatorem cum privilegio. Toponimele sunt în latină, germană sau maghiară. Caligrafia este italică, clară şi uniformă (de altfel, Mercator a scris şi publicat prima carte despre caligrafia italică apărută în nordul Europei). Formele de relief şi pădurile sunt frumos colorate. În zona noastră, Luduş (Ludas) este reprezentat în amonte de Bogata (Bogatz).

Sursa hărţii: Universitäts- und Landesbibliothek Darmstadt
Pentru harta completă cu zoom, click AICI

1567, Matthias Zündt

Nova totius Ungariae

Această hartă rară a Ungariei a fost realizată la Nürnberg de Matthias Zündt în 1567. Zündt (circa 1498-1572) a fost un gravor, sculptor și bijutier din Nürnberg, care a gravat în aramă 13 hărți și vederi între 1565 și 1571.

Nova totius Ungariae, detaliu
Aproximativ în centru Lûdas

Titlul complet al hărţii este în latină şi germană, înscris în cartuşul din dreapta-jos: Nova totius Ungariae descriptio accurata diligens desumpta ex pluribus aliorum editis cosmographicis chartis et typis aereis incisa a Matthia Cynthio Norimbergensi Anno a Christo nato M.D. LXVII. : eine Neuwe warhafftige beschreibung des ganezen Ungerlands mit Sunderem fleyss auss Anderen Lantthaffeln zu sammen gebracht unnd in druck verserttiget durch Mathias Zundten zu Normberg. Im jar nach Christi geburt 1567 (aprox. O nouă descriere exactă a întregii Ungarii adunată cu grijă dintr-o serie de alte hărţi publicate și lucrări tipărite şi gravată în alamă de Matthias Zundt din Nürnberg în anul 1567 de la naşterea Domnului).

Nova totius Ungariae, detaliu
Cartuşul din dreapta-jos

Harta este color, realizată la scara 1:1,700,000; are dimensiunile de 52 x 86 cm pe o coală de 57 x 93 cm. A apărut inițial pe șase coli aranjate împreună. Aceasta prezintă vederi colorate ale orașelor importante, regatele, provinciile și țările vecine. Sunt reprezentate bisericile episcopale, dar și clădirile religioase turcești, reflectând faptul că la acea vreme o treime din țară era sub stăpânire turcească. Viața pastorală este reprezentată prin ilustrații de păstori, călăreți, case rustice, cabane, bovine, câini și alte animale. Sunt reprezentate mine și munți, precum și evenimente militare importante din secolul 16 cum ar fi lupte şi asedii. Toponimele sunt în primul rând în limba latină, dar şi unele în limbile maghiară și germană. Harta Zündt a fost folosit ca sursă pentru atlase din secolul 16, cum ar fi Theatrum Orbis Terrarum al lui Ortelius (1573) și Speculum Orbis Terrae al lui Gerard de Jode (publicat în 1584 și 1593).

Nova totius Ungariae, detaliu
În centru Budapesta în timpul stăpânirii turceşti

Sursa hărţii: American Geographical Society Library
Digital Maps Collection
Pentru harta completă cu zoom, click AICI